mamicieblog

blog de parenting, iubire si casa…

Despre diversificare, de la OMS (II)

Leave a comment

Cand se recomanda inceperea diversificarii? OMS spune undeva intre 4 si 6 luni, aceasta fiind varsta la care muschii si nervii din gura se dezvolta suficient si bebelusul poate molfai, musca si mesteca. Inainte de 4 luni bebelusii au tendinta sa scoata alimentele din gura deoarece nu isi pot controla bine limba. La 4-6 luni copilul devine mai usor de hranit cu amestecuri, piureuri si alimente pasate intrucat isi pot controla mai bine limba, pot molfai, incep sa aiba dinti, le place sa bage lucruri in gura si devin interesati de noi gusturi. Este si varsta la care sistemul lor digestiv este suficient de matur sa digere o varietate mai mare de alimente.

Diversificarea precoce este periculoase deoarece:

  • Copilul nu are nevoie de aceste alimente inca, si acestea pot inlocui portia de lapte. Daca unui copil i se ofera alimente, acesta va consuma mai putin lapte matern, mama va produce mai putin lapte, si astfel nevoile nutritionale ale copilului nu vor mai fi indeplinite.
  • Copilul va primi mai putini factori protectivi din laptele matern si creste riscul de imbolnavire.
  • Creste riscul de diarie intrucat alimentele nu sunt la fel de curate, sigure ca laptele matern.
  • La inceperea precoce a diversificarii alimentele se ofera sub forma de piureuri foarte moi, supe si sucuri, iar nevoile nutritive ale copilului nu mai sunt indeplinite.

Inceperea tarzie a diversificarii este de asemenea periculoasa deoarece:

  • Copilul nu primeste alimentele necesare pentru a acoperi nevoia de energie si nutrienti
  • Copilul creste mai greu sau se opreste din crestere
  • Creste riscul de malnutritie si deficiente de micronutrienti.

De ce sa nu dam copilului piureuri foarte diluate sau supe? Stomacul unui copil are o capacitate de aproximativ 200 ml. Piureurile foarte diluate (de regula adaugam faina de cereale sau legume fainoase in piure, acesta devine foarte vascos – amidonul absoarbe apa si se umfla – adaugam mai multa apa, astfel diluand piureul) contin mai putini nutrienti, au o concentratie mica de energie si sunt apoase. La fel si supele si sucurile. Chiar daca hranim copilul cu cantitatea maxima pe care o poate sustine stomacul sau, concentratia de nutrienti este mica, astfel ca cerintele nutritionale ale copilului nu sunt indeplinite. Piureul trebuie sa fie atat de vascos incat sa nu curga din lingurita.

Leguminoasele si semintele oleaginoase sunt surse bune de proteine, insa sunt sarace in vitamina A si, cand sunt uscate, in vitamina C. Ca si cerealele, leguminoasele si semintele oleaginoase contin fitati care afecteaza absorbtia fierului, zincului si calciului. De asemenea, contin anti-nutrienti care afecteaza modul in care organismul utilizeaza nutrientii. Tratamentul termic distruge mare parte din aceste substante, insa nu distruge fitatii. Pre-fierberea boabelor si aruncarea primei ape ajuta la indepartarea antinutrientilor si reduce cantitatea de fitati.

Produsele de origine animala. Alimentele provenite de la animale, pasari si pesti sunt bogate in nutrienti, insa de regula sunt scumpe. Carnea si organele animalelor, precum si laptele, iaurtul, branza, ouale sunt surse bune de proteine. Carnea si organele animalelor, pasarilor si pestilor, precum si alimentele preparate cu sange, sunt cele mai bune surse de fier si zinc, deoarece fierul si zincul din aceste alimente sunt bine absorbite. Fierul, vitamina A si folatii sunt depozitate in ficat, galbenusul este si el bogat in nutrienti si e o buna sursa de vitamina A. Fierul din galbenus este in cantitate mare, insa nu este foarte bine absorbit. Smantana (grasimea laptelui) este bogata in vitamina A si alimentele preparate cu lapte integral sunt bogate in vitamina A. Cantitatea de fier absorbita din alimente (oua, carne rosie etc.) este mai mare cand se consuma impreuna la aceeasi masa alimente bogate in vitamina C, carne si organe, peste sau fructe de mare. Consumul de cereale fermentate creste absorbtia fierului. Cantitatea de fier absorbit scade atunci cand se consuma ceai sau cafea.

Uleiuri, grasimi si zahar. Uleiurile si grasimile sunt surse concentrate de energie. Asadar, adaosul unei lingurite de ulei sau grasime in mancare aduce extra energie intr-un volum mic de mancare. Uleiurile sunt surse de vitamina A. Zaharul si mierea sunt de asemenea bogate in energie si pot fi adaugate in dieta zilnica in cantitate mica.

Atunci cand copiii nu sunt alaptati vor avea nevoie de mai multe alimente de origine animala si in special produse lactate care sa le asigure nutrientii necesari. Acesti copii, mai mici de 1 an vor avea nevoie de 5 mese pe zi, spre deosebire de cei alaptati, care au nevoie de 3 mese.

Gustarile

Gustarile sunt alimente consumate intre mese. Ele trebuie sa fie usor de pregatit si de consumat. Exemple de gustari: fructe, iaurt, biscuiti, budinci cu lapte, paine cu unt, unt de arahide etc. Gustarile sarace in nutrienti si bugate in zahar, cum sunt sucurile, acadelele sau dulciurile trebuie evitate.

Advertisements

Author: mamicieblog

Sunt mamica de doi baieti, alaptati, cosleepuiti si iubiti cu nemarginire... Am multe de spus si sper ca prin blog ma voi face auzita... Sunt inginer de formare (deci nu prea le am cu scrisul), am fost cadru didactic aproape 10 ani, iar acum sunt mamica cu norma intreaga... cateodata si sotie... Ma puteti gasi la adresa mamicieblog@yahoo.com

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s