mamicieblog

blog de parenting, iubire si casa…


Leave a comment

Despre alaptare…

Sunt fan alaptare si acest lucru se datoreaza unui curs de nutritie din facultate cu un cadru didactic extraordinar care a stiut sa expuna frumos toata avantajele alaptarii. Stiam inca de pe atunci ca imi voi alapta copiii, iar problemele pe care le-am avut la inceput nu au facut decat sa ma ambitioneze si mai mult. M-am tot documentat despre alaptare, mai ales ca dupa ultimele statistici, in Romania doar 12%  dintre copii sunt alaptati. Si nu e de mirare, vazand cate mituri, superstitii si ”lume binevoitoare” ne inconjoara. Asa ca, pe langa beneficiile alaptarii, deja binecunoascute si raspandite, am mai gasit si eu cateva studii care mi-au dat si mai multa incredere ca alaptarea este benefica. Daca aveti nevoie de vreun articol din cele prezentate, le pot pune la dispozitie.

  1. Alaptarea copiilor cu dermatita atopica (AD) este un subiect controversat. Exista studii care sustin ca alaptarea pe o durata de cel putin 4 luni are un efect benefic asupra tenului atopic. Recent au aparut si cateva studii care sustin ca alaptarea copiilor cu AD, in special de catre mame care au alergii, poate fi riscanta. Insa aceste studii sunt mai putine si nu explica mecanismele prin care alaptarea copiilor cu AD poate influenta negativ tenul acestora. (Dattner, A., Breastfeeding and atopic dermatitis: protective or harmful? Facts and controversies, Clinics in dermatology, 2010, 28, 34-37)
  2. Alaptarea nu este un factor care sa favorizeze lasarea sanilor. Printre factorii care favorizeaza lasarea sanilor sunt: varsta, greutatea, sarcinile multiple, fumatul. Insa alaptarea nu pare sa fi contribuit la aceasta problema de estetica a sanilor. (Rinker, B., Veneracion, M., Walsh, CP, The effect of breastfeeding on breast aestetics, Aestethic Surgery Journal, 2008, 28(5), 534-537)
  3. Compozitia laptelui matern in aminoacizi este diferita in diferitele momente ale zilei/noptii, si este influentata si influenteaza ritmul circadian (ciclul somn/stare de veghe) al bebelusului. (Sanchez, C, Cubero J et al, Evolution of the circadian profile of human milk amino acids during breastfeeding, Journal of Applied Biomedicine, 2013, 11, 59-70)
  4. Consumul ocazional de alcool (un pahar de vin sau o bere pe zi) nu pare a avea efecte adverse asupra copiilor alaptati. Consumul regulat, in cantitate mare (mai mult de doua bauturi pe zi, zilnic) poate conduce la probleme de comportament. Mamele care doresc sa evite transferul de alcool catre bebelusul alaptat pot evita alaptarea 2-3 ore dupa ingestia de alcool. (Berlin, CM, van den Anker, JN, Safety during breastfeeding: drugs, foods, environmental chemicals and maternal infections, Seminars in Fetal and Neonatal Medicine, 2013, 18, 13-18)
  5. Femeile cu tuberculoza care au primit chimioterapie mai mult de doua saptamani si sunt considerate necontagioase au voie sa alapteze. Femeile cu HIV, chiar si cele sub tratament sunt sfatuite sa nu alapteze, insa acest sfat depinde in mare masura de istoric, zona de provenienta si alti factori. Femeile cu hepatita B au voie sa alapteze, insa cele cu antigenul de suprafata pozitiv trebuie sa-si vaccineze copiii cu primele 3 doze de vaccin pentru hepatita B, iar copilul trebuie sa primeasca imunoglobulina in primele 12 ore de la nastere. Femeile cu hepatita C pot alapta. (Berlin, CM, van den Anker, JN, Safety during breastfeeding: drugs, foods, environmental chemicals and maternal infections, Seminars in Fetal and Neonatal Medicine, 2013, 18, 13-18)
  6. In ceea ce priveste anestezia, cel mai bun sfat care poate fi dat unei mame care alapteaza este ca poate continua alaptarea cand este treaza si se simte suficient de puternica sa o faca. (Berlin, CM, van den Anker, JN, Safety during breastfeeding: drugs, foods, environmental chemicals and maternal infections, Seminars in Fetal and Neonatal Medicine, 2013, 18, 13-18)
  7. Copiii care au fost alaptati au avut un index masic corporal mai mic decat copiii nealaptati. (Novotny, R, et al., Breastfeeding is associated with lower body mass index among children of the commonwealth of the Northern Mariana Islands, Journal of American Dietetic Association, 2007, 107, 1743-1746)
  8. Alaptarea a fost asociata cu o sanatate mai buna a copiilor mamelor emigrante in SUA. Alaptarea in primul an de viata este o strategie optima pentru imbunatatirea cresterii si sanatatii copiilor de emigranti care sunt mai predispusi sa experimenteze insecuritatea alimentara. (Neault, NB, et al., Breastfeeding and health outcomes among citizen infants of immigrant mothers, Journal of American Dietetic Association, 2007, 107, 2077-2086)
  9. American Dietetic Association recomanda alaptarea exclusiva pentru primele 6 luni si alaptarea copilului cel putin un an. S-a constatat ca nu exista efecte semnificative ale dietei mamei asupra calitatii si cantitatii laptelui. Sfarcurile artificiale au o influenta negativa asupra alaptarii. De asemenea, folosirea suzetei inainte de 3 luni ale sugarului poate avea influenta negativa asupra alaptarii, scurtand durata alaptarii. Hranirea suplimentara a sugarului cu biberon sau cana are efect negativ asupra alaptarii. Alaptarea, si in special alaptarea exclusiva in primele 6 luni, ajuta la reducerea morbiditatii si mortalitatii in copilarie. (***, Position of the American Dietetic Association: promoting and supporting breastfeeding, , Journal of American Dietetic Association, 2009, 109, 1926-1942)
  10. Modul in care s-a realizat nasterea are un efect crucial asupra alaptarii. Astfel, femeile care nasc natural alapteaza mai usor decat cele cu cezariana, acestea avand nevoie de mai mult suport pentru pozitionarea corecta a sugarului. (Cakmak, H, Kuguoglu, S., Comparison of the breastfeeding patterns of mothers who delivered their babies per vagina and via cesarean section: an observational study using LATCH breastfeeding charting system, International Journal of Nursing Studies, 2007, 44, 1128-1137)
  11. Studiile demonstreaza ca alaptarea poate proteja mamele de depresia postpartum si sunt pe cale sa se demonstreze si mecanismele biologice si psihologice care explica aceasta protectie. (Figueiredo, B, et al., Breastfeeding and postpartum depression: state of the art review, Jornal de Pediatria (Rio J), 2013, 89(4), 332-338)
  12. Adaosul de fortificatori cu fier in laptele uman reduce actiunea bacteriostatica a laptelui fortifiat impotriva E.coli. (Campos, LF, Repka, JCD, Falcao, MC, Effects of human milk fortifier with iron on the bacteriostatic properties of breast milk, Jornal de Pediatria (Rio J), 2013, 89(4), 394-399)
  13. Copiii alaptati pentru minim 6 luni prezinta un coeficient de inteligenta general mai mare. Chiar daca nu s-a evaluat direct calitatea mediului de viata, copiii cu mame care lucreaza au avut scoruri mai mari la test. De asemenea, s-a observat o mai buna capacitate intelectuala la copiii a caror mame au un partener implicat in viata de familie. (Fonseca, ALM, et al., Impact of breastfeeding on the intelligence quotient of eight-year-old children, Jornal de Pediatria (Rio J), 2013, 89(4), 346-353)
  14. O durata mai mare a alaptarii exclusive conduce la o respiratie corecta, pe nas, a copilului. (Lopes, TSP, Moura, LFAD, Lima, MCMP, Association between breastfeeding and breathing pattern in children: a sectional study, Jornal de Pediatria (Rio J), 2014, xxx)
  15. Unele studii ofera suport preliminar pentru ideea ca alaptarea poate fi o masura de protectie impotriva balbaielii persistente a copilului. (Mahurin-Smith, J, Ambrose, NG, Breastfeeding may protect against persistent stuttering, Journal of Communication Disorders, 2013, 46, 351-360)
  16. O dieta bazata exclusiv pe lapte matern este asociata cu o rata mica a enterocolitei necrozante la copiii nascuti prematur, comparativ cu o dieta mixta. (Sullivan, S et al., An exclusively human milk-based diet is associated with a lower rate of necrotizing enterocolitis than diet of human milk and bovine milk based products, The Journal of Pediatrics, 2010, 156, 562-567)
  17. Efectul protectiv al alaptarii asupra epilepsiei poate fi cauzala. Alaptarea poate scadea incidenta epilepsiei in copilarie. (Sun, Y. Et al, Breastfeeding and risk of epilapsy in childhood: a birth cohort study, The Journal of Pediatrics, 2011, 158, 924-929)
  18. Alaptarea este asociata cu o dezvoltare cognitiva mai buna a copiilor. Se sugereaza ca copiii alaptati vor fi cu 1 pana la 6 luni mai avansati din punct de vedere cognitiv decat copiii care nu au fost niciodata alaptati. (Quigley, MA, et al., Breastfeeding is associated with improved child cognitive development: a population based cohort study, The Journal of Pediatrics, 2012, 160, 25-32)
  19. Alaptarea, in special alaptarea exclusiva, protejeaza impotriva astmului pana la 6 ani. Desi alaptarea exclusiva a redus riscul de astm la toti copiii cu varsta pana la 6 ani, gradul de protectie sub 3 ani a fost mai pronuntat la copiii atopici. (Silvers, KM, et al., Breastfeeding protects against current asthma up to 6 years of age, The Journal of Pediatrics, 2012, 160, 991-996)
  20. Alaptarea exclusiva pana la 6 luni si introducerea tarzie a alimentelor favorizeaza acceptarea alimentelor de catre copil si evitarea ”mofturilor” la mancare (Shim et al, Associations of infant feeding practices and picky eationg behaviours of preschool children, American Dietetic Association)

Maine incepe sapatamana alaptarii (1-7 august) si pentru ca sunt si in Constanta evenimente dedicate acesteia, m-am gandit ca este de folos cuiva sa stie ce se face in acest sens in orasul de la Mare.

Luni 1 August ora 18.00-20.00
Sarcina emoțională influenteaza comportamentele în alăptare – Liliana Tudose și Veronica Ardelianu-Fabrica de Sanatate-Bistraw Verde Viu
Marti 2 August 0ra 18.00-20.00
Vizionare film – Indraznesc sa alăptez – doi pasi spre constientizare-Fabrica de Sanatate-Bistraw Verde viu
Miercuri 3 august 18.30-20.30
Grup de suport -alăptarea-viața, probleme si solutii-plaja Modern
Joi 4 August 18.00-20.00
Alăptarea după vârsta de 2 ani – intarcare – când și cum
Necula Larisa – Bistraw Verde Viu-Fabrica de Sanatate
Vineri 5 August 18.00-20.00
Alăptarea și purtarea bebelusului -Bistraw Verde Viu Fabrica de Sanatate-Anca Bobu si Clepatra Tudorache
Sambata 6 August 20.00
Dansul Mamicilor purtatoare-grup de suport-Parcul Tabacariei
Duminica 7 August 18.00-21.00
Conferinta pentru gravidute si parteneri-Cele mai frecvente probleme in alaptare-Liliana Tudose

Va asteptam cu drag la evenimente!

Advertisements


2 Comments

In vacanta cu copiii sau 2000 de km in 5 zile

Anul acesta am facut vacanta in tara… insa nu aproape de casa, asa cum ar fi fost mai usor probabil, ci departe, cat mai departe, pana in celalalt capat al tarii. Am plecat marti dimineata si ne-am intors duminica. Si mergeam mai mult daca nu incepeam sejurul cu o revizie spontana la masina. Am mers in total 2000 km, am dormit prin pensiuni, fara rezervare dinainte, si am mancat unde ni s-a parut mai curat si mai frumos. Toate impreuna cu cei doi copii, T de 3 ani jumate si M de 7 luni.

In prima zi nu am ajuns mai departe de Curtea de Arges. Am dormit la o pensiune draguta, insa nu wow, vazuta din masina. Frumos a fost, caci am avut o terasa mare doar a noastra, unde am luat cina toti 4. Apoi copiii s-au culcat si noi am stat putin in noapte cu un pahar de sampanie.

Am mers pe Transalpina, unul dintre cele mai frumoase drumuri peste munti din tara noastra. Recunosc, mi se pare mai pitoresc Transfagarasanul, insa trebuia bifat si asta, altfel nu aveam termen de comparatie…

Am dormit apoi in zona pesterii Polovragi, pe care am si vizitat-o. Ne-am dat seama ca minunile patriei noastre nu se opresc la cele de suprafata, in subteran exista multe lucruri frumoase… Oamenii, din pacate, mai lasa de dorit. De exemplu, desi pe drumul ce duce spre pestera este un semn mare cu accesul interzis pentru autovehicule sunt multi cei care intra cu masina pana in fata pesterii. Aria se doreste a fi protejata pentru a fi conservata, insa putini inteleg acest lucru.

Urmatoarea oprire a fost cetatea din Alba Iulia. E un loc frumos, unde ne intoarcem de fiecare data cu drag, si care se schimba (in bine!), de la an la an. Cel mare a fost incantat de schimbarea garzilor, de calutii din cetate, de iazul cu pesti si nuferi, de plimbarea in natura pe care ne-a oferit-o cetatea. Asa ca am petrecut cat de mult timp am avut la dispozitie intre zidurile cetatii. Am mancat intr-unul din restaurantele cetatii, am stat la o terasa sa bem o bere chiar in centrul cetatii, am alergat si ne-am plimbat printre ziduri si pe ziduri, am alergat dupa apa care tasnea din asfalt in centrul cetatii… Cel mare a adormit apoi multumit de cele vazute si experimentate. Cel mic a fost cuminte tot timpul, multumit ca era la pieptul mamei sau al tatalui. Ne-am inhamat si la cetatea Devei doar pentru ca ii promisesem lui T ca se va plimba cu funicularul. A fost foarte incantat de plimbarea pana si din cetate, insa abia a avut rabdare sa dam un tur cetatii.

Am inoptat la Lugoj intr-un hotel de 4 stele, dupa spusele celor angajati acolo… maxim 3 i-as fi dat eu, daca as ignora toti tantarii morti de pe pervaz… si geamurile nespalate… oricum a fost ok, avand in vedere ca a si plouat in acea noapte..

Am mers apoi la celebra cascada Bigar. Care a fost destul de spectaculoasa din punctul meu de vedere… am tot vazut articole in presa ca poza care circula pe net cu cascada Bigar nu e reala… Da, poate ca e prelucrata, insa cascada pozata dintr-un anumit unghi arata spectaculos, zona e faina si merita strabatut drumul pana acolo pentru a o vedea, si chiar si pentru a inopta in zona…

Ultima noapte din vacanta am petrecut-o la rude in localitatea Ciresu, judetul Mehedinti. Drumul de la cascada pana la Ciresu a fost minunat, am trecut pe vai si munti, pe la Portile de Fier si pe la Cazanele Dunarii.  Am incheiat seara cu un gratar si o curte plina de copii nazdravani, razand si alintandu-se.

Ultima zi, si cea mai grea, a fost drumul drept de intoarcere acasa.

Ca si concluzii as putea spune ca nu e greu sa pleci in concediu cu 2 copii mici, mai ales daca nu te astepti sa te intorci odihnit. Traseul ales de noi nu era pentru odihna ci pentru a vedea cat mai multe. Copiii au invatat formele de relief, cateva rauri mai importante peste sau pe langa care am trecut, s-au plimbat cu telecabina la cetatea Devei (e funicular din punctul meu de vedere, insa ei ii spun telecabina), au inavatat despre cetati, cavaleri, soldati, lupte, dar si despre cascade, pesteri, munti. Cel mare a fost multumit de plimbare si asteapta cu nerabdare urmatoarea escapada. Cel mic era plictisit dupa ultima zi de drum, iar cand a ajuns in fata blocului si a recunoscut zona a inceput sa dea din maute si din picioare fericit. Cat despre pensiunile si hotelurile la care am stat, din pacate nu am o parere nici buna, nici rea, de aceea nu le mentionez aici. Au fost curate, in mare parte, insa nu s-au ridicat asteptarilor noastre avand in vedere pretul si impresia lasata la prima verificare.

Voi ce faceti in concediu?


1 Comment

I. Teoria meniului din gradinita

Acest articol face parte dintr-o serie de 3 articole pe tema alimentatiei copiilor la gradinita, articole ce ar putea fi premiate la concursul Lumina Stiintei organizat de ASUR, www.asur.ro. Asadar, daca v-a placut articolul, va rog sa dati Like si daca vreti sa il citeasca si prietenii vostri, nu strica un Share. Fiecare actiune Like si Share ma va duce mai aproape de premiu, iar voi veti putea afla cam ce mananca copiii vostri la gradinita, in Constanta, si ce am putea face sa ii hranim mai bine/sanatos.

Cele trei articole propuse de mine sunt: 1. Teoria meniului din  gradinita, unde voi dezbate experienta mea cu mesele din cadrul gradinitelor, precum si o analiza a alimentatiei in gradinite din punctul de vedere al profesionistului in industrie alimentara (atat cat sunt eu dupa 5 ani de facultate, un doctorat si 10 ani de cercetare si educatie in industria alimentara). 2. Meniul viitorului in gradinite, unde intentionez sa propun cateva modificari de meniu dedicat copiilor, usor de realizat, ieftin si bun, care sa ii asigure energia si nutrientii necesari dezvoltarii micutilor nostri. 3. Jocul de-a mancarea, in care aduc alimentatia sanatoasa in fata copiilor de gradinita prin joc, cantece si voie buna, astfel incat acestia sa fie mai atrasi de legume si fructe decat de chipsuri si suc.

 

Am vizitat multe gradinite particulare din Constanta si, implicit, am strans multe idei de meniuri pentru copii… sau asa ar fi trebuit. Realitatea este ca aproape toate gradinitele au un meniu saptamanal sau lunar, pe care il repeta la nesfarsit. Mai mult, aproape toate gradinitele se lauda ca au un nutritionist colaborator care le calculeaza meniul, iar parintii cred ca asta e numai de bine… Realitatea e putin diferita.

Sa vedem de ce…

Eu cred ca un meniu nu ar trebui repetat nici la o saptamana, nici la doua, nici la o luna. E normal sa se repete ocazional unele feluri de mancare, insa e bine sa mentinem o alimentatie cat mai variata si echilibrata, atat pentru noi, adultii, cat si pentru copiii nostri. Repetand un meniu, acesta nu mai indeplineste criteriul de diversitate, nu?

Apoi, nu mi se pare atat de important ca meniul din gradinite sa fie neaparat calculat ”la sange”, in grame mancare, proteine, lipide, glucide. Cred ca se poate obtine un echilibru si ”din ochi”, oricum nu respecta nimeni cantitatile si toate ingredientele. Mi se pare mai important sa tinem seama de necesarul copilului; el stie, daca ne oprim sa il ascultam putem afla si noi, ce alimente ii trebuie, din instinct. Organismul lui are uneori anumite carente si va da de stire creierului sa i le indeplineasca. Insa e dificil sa asculti 20-50 de copii, fiecare cu dorintele, preferintele si necesitatile lui. Mai mult, unii nutritionisti lucreaza dupa grafice de acum 30-50 de ani, care cu siguranta nu mai sunt de actualitate, necesitatile alimentare modificandu-se dupa schimbarea stilului de viata, iar cercetarile in domeniu au luat avant odata cu stapanirea metodelor moderne de analiza a alimentelor, demonstrandu-se ca unele alimente, pe care le consideram odata extrem de sanatoase, ar putea face chiar rau unui organism in formare.

De exemplu, am remarcat in aproape toate gradinitele oferirea de ”ceiut” la micul dejun. Nu sunt impotriva ceaiului, eu insami l-am prezentat copilului ca pe un obicei existent in alte tari, i-am povestit cum beau englezii ceai, cum il beau japonezii. I-am dat si ii dau in continuare sa bea atunci cand simte nevoia sau cand e bolnav si vrea celebra licoare, insa cu siguranta nu il vad ca pe un aliment cu care sa incarc stomacul copilului in fiecare dimineata. De ce? Pentru ca nu are valoare nutritiva si doar umple stomacul copilului, nemailasand loc pentru celelalte alimente, pentru ca are teina, compus similar ca structura cu cafeina, si care are efect excitant putin mai slab decat al cafeinei, pentru ca ceaiul contine polifenoli care inhiba absorbtia fierului, conducand in final la anemie (una din surse aici).

Tot la micul dejun se ofera copiilor, in multe gradinite, preparate din carne si cereale. Sa le luam pe rand… Preparatele din carne, daca nu sunt facute in mod traditional, fara azotati, azotiti, si alti coloranti, sare in exces, conservanti si alti aditivi, e bine sa le consumam cat mai rar, spre deloc. Cu atat mai putin sa le oferim copiilor nostri in fiecare zi. Cocktailul de aditivi din aceste preparate, alaturi de carnea si subprodusele de origine animala de calitate indoielnica le fac indezirabile, din punctul meu de vedere, in meniul zilnic. Cerealele, daca sunt cele din comert, pe langa faptul ca de multe ori au cacao/ciocolata (excitant nervos), contin cantitati mari de zahar. Iar zaharul e nociv, are efecte similare cu ale drogurilor (aici sunt detalii despre efectul zaharului). Ideal ar fi sa se ofere copiilor cereale fara zahar adaugat, insa sunt prea putini copii care ar consuma astfel de cereale.

Tot pentru a umple stomacul copiilor se serveste si supa. Supele vazute de mine in gradinite sunt apa cu paste si uneori urme de carne… Si chiar daca ar fi mai consistenta, nu mi se pare o idee prea buna sa umplu stomacul copilului cu supa/ciorba si cateva legume si apoi sa ma astept sa manance si un fel 2. Eu am oferit un singur fel de mancare copilului, si in rarele randuri cand am avut ciorba/supa la masa, copilul nu a mai primit si al doilea fel de mancare. La gradinita il incurajez sa manance ce isi doreste din cele doua feluri de mancare prezentate (supa si felul 2), niciodata nu il presez sa manance din ambele.

Rareori am gasit in meniul unor gradinite peste. Sunt destul de cunoscute efectele benefice ale pestelui (cateva sunt prezentate aici), precum si riscurile asociate cu consumul de peste de captura. Parerea mea este ca ar trebui pastrat un echilibru intre consumul de peste si consumul altor produse de origine animala, si, cel putin o data pe saptamana copilului ar trebui sa i se serveasca peste la gradinita, macar pentru exemplul pozitiv.

La fel de rar am observat in meniurile afisate in gradinite, alt tip de carne decat carnea de pui. Parca nici nu exista curcan, vita, porc. E drept ca nu as da copilului meu zilnic carne de porc, insa nu m-ar deranja sa manance o data sau de 2 ori pe luna un muschi de porc pregatit bine. Si nici nu cred ca i-ar creste colesterolul.

Dupa cele doua feluri de mancare, la pranz, copilului ii este servit desertul. Dulce, plin de zahar, gustos si asteptat de toti copiii. Copilul meu aproape ca nu mananca mancarea pana ce nu ii spun ce avem desert. Pana sa mearga la gradinita desertul era o gustarica, servita de regula dupa somnul de pranz, si consta in fructe. Acum, dupa masa de pranz cere desertul. Nu il primeste intotdeauna, insa la gradinita il primeste. Si dupa desert, dupa infuzia masiva de zahar, copilului i se cere sa adoarma. Si toata lumea se mira ca e agitat si adoarme greu sau deloc…. Pai e simplu, zaharul introdus in organism trebuie sa iasa, sub forma de muuulta energie, si apoi copilul se poate relaxa. Mai mult, conform noilor studii in domeniu, se pare ca la jumatate de ora dupa ingestia de zahar copiii se pot concentra mult mai bine pe o activitate (aici). Pai si de ce sa irosim efectul zaharului pe mersul la somn?

Gustarea la gradinita, la programul prelungit este diversa. De multe ori consta intr-un fruct, ceea ce e bine… fruct pe care copilul nu apuca sa il manance (se trezeste tarziu, se ia cu joaca, nu e incurajat nicicum), ceea ce nu e bine. Asadar, ma gandesc ca ar fi util si sanatos ca si la gustare copiii sa fie asezati in jurul mesei si sa fie cumva incurajati sa manance acel fruct. Am intalnit si gradinite (multe din pacate) la care gustarea era tot ceva dulce, gen paste cu lapte, gris cu lapte, orez cu lapte, alternate in cele 5 zile ale saptamanii. Indulcite. Cu zahar. E adevarat ca cei mici au nevoie de niste energie dupa somn, dar parca nici asa… in primul rand valoarea nutritiva este destul de scazuta, in al doilea rand e prea mult zahar! Nu am gasit nici un meniu pe care un nutritionist sa scrie cam cat zahar (zaharoza) consuma un copil zilnic la gradinita. Cantitatea ne-ar speria…

Cam asa arata meniurile din gradinitele particulare de la noi. Rare sunt acele gradinite care ofera mancare altfel, mese bogate in fructe si legume si echilibrate din punct de vedere nutritiv. Meniurile sunt facute si calculate dupa criteriile de acum 30 de ani, sunt invechite, copiii nu au sansa sa guste mancaruti noi, combinatii surprinzatoare, de cele mai multe ori doar pentru ca noua, adultilor, ni se pare ”bleah” sa mancam peste cu mure.

Urmeaza un articol in care propun cateva modificari ce pot fi aduse meniurilor standard din gradinite. Aceste modificari se vor face mai devreme sau mai tarziu in functie de reactia parintilor si de unitatea lor in fata responsabililor gradinitei.


Leave a comment

Despre diversificare, de la OMS (IV)

Principiile diversificarii copiilor hraniti cu formula

  1. Asigurati-va ca acoperiti necesarul energetic al copilului. Aceste necesar este de aproximativ 600 kcal/zi la 6-8 luni, 700 kcal/zi la 9-11 luni si 900 kcal/zi la 12-23 luni.
  2. Consistenta mancarii va fi crescuta treptat, la fel si varietatea, pe masura ce copilul creste, adaptandu-se la cerintele si abilitatile copilului. Copiii pot manca pasat, piure si alimente semi-solide incepand de la 6 luni. De pe la 8 luni copiii pot manca ”finger foods”. Pe la 12 luni copiii pot consuma acelasi tip de alimente care se consuma de regula in familie. Trebuie evitate alimentele care pot provoca inecarea.
  3. Pentru un copil sanatos, obisnuit, ar trebui sa se asigure 4-5 mese pe zi cu gustari oferite de 1-2 ori pe zi, daca se doreste. Numarul potrivit de mese depinde de densitatea energetica a alimentelor locale si de cantitatea consumata la fiecare masa.
  4. Alimentele oferite copilului trebuie sa fie variate si sa asigure nutrientii necesari. Carnea, pestele sau ouale trebuie consumate zilnic, sau cat de des este posibil, ele fiind surse bogate in nutrienti cheie, cum sunt fierul si zincul. Produsele lactate sunt surse bogate in calciu si alti cativa nutrienti. Dietele care nu contin produse de origine animala nu pot indeplini necesarul de nutrienti al copiilor decat daca se folosesc suplimente nutritive. Daca se consuma regulat alimente de origine animala, cantitatea de lapte necesara copilului este de 200-400 ml/zi; in caz contrar, copilul va avea nevoie de 300-500 ml de lapte/zi. Sursele de lapte optime sunt: lapte integral de vaca, capra, bivolita, oaie, camila, lapte sterilizat UHT, lapte praf reconstituit sau lapte matern exprimat. Daca nu se consuma lapte si produse de origine animala in cantitate adecvata se vor oferi copilului cereale si legume zilnic, daca e posibil la aceeasi masa, pentru a-i asigura cantitatea si calitatea optima de proteina. Produsele lactate sunt cea mai buna sursa de calciu. Daca nu sunt consumate in cantitati adecvate se recomanda inlocuirea lor cu alte alimente relativ bogate in calciu, cum ar fi peste mic care se consuma cu tot cu oase sau tortila din porumb cu lime. Dieta zilnica ar trebui sa includa alimente bogate in vitamina A (fructe si legume colorate, ulei de palmier rosu etc), in vitamina C (fructe, legume, cartofi) consumata impreuna cu alimente bogate in fier pentru a imbunatati absorbtia acestuia, alimente bogate in vitaminele din grpul B (ficat, oua, produse lactate, legume verzi, soia), vitamina B6 (carne rosie, pui, peste, banana, legume verzi, cartofi, alune) si folati (legume, suc de portocale). Dieta unui copil trebuie sa contina surse adecvate de grasime. Daca nu se consuma regulat produse de origine animala, se pot adauga 10-20 g de grasime sau ulei. Se vor evita bauturile cu valoare nutritiva scazuta, cum ar fi ceai, cafea, bauturi racoritoare. Se limiteaza sucul proaspat de fructe oferit copilului pentru ca acesta sa nu inlocuiasca alimentele nutritive.
  5. Daca este necesar vor fi folosite alimente fortificate sau suplimente de vitamine si minerale care contin fier. Daca copilul nu consuma produse de origine animala in cantitatea potrivita, aceste suplimente trebuie sa contina si micronutrienti, in special zinc, calciu si vitamina B12.
  6. Copiii care nu sunt alaptati si copiii mici au nevoie de cel putin 400-600 ml/zi de fluide suplimentare (in plus fata de 200-700 ml/zi de apa ce se presupune ca vine din lapte si alte alimente) in climatul temperat, respectiv 800-1200 ml/zi in climatul tropical. Se va oferi copilului apa curata, plata, de cateva ori pe zi pentru a-i satisface setea.
  7. Se va mentine un mediu curat la masa si la pregatirea mesei spaland mainile (atat adultii care hranesc copilul, cat si copilul) cu sapun inainte de pregatirea mesei cat si inainte de masa. Alimentele vor fi depozitate corespunzator si se vor servi imediat dupa pregatire. Se vor folosi instrumente curate pentru pregatirea si servirea mesei. Se vor evita sticlutele si biberoanele deoarece sunt greu de mentinut curate.
  8. Practicati hranirea responsabila, aplicand principiile educatiei psiho-sociale. Adica, copiii vor fi hraniti direct , iar cei ce se hranesc singuri vor fi asistati, fiind atenti la indiciile de foame si satietate; copiii vor fi incurajati sa manance, insa nu vor fi fortati, vor fi hraniti incet, cu rabdare; atunci cand copiii refuza multe alimente, acestia vor fi incurajati cu o varietate mai mare de alimente, combinatii, texturi si metode de incurajare; se vor minimiza distragerile pe timpul mesei atunci cand copilul isi pierde usor interesul; amintiti-va ca mesele sunt perioade de invatare si dragoste, vorbiti cu copiii in timpul mesei, mentineti contactul vizual.
  9. Cresteti cantitatea de lichide pe perioada imbolnavirii si incurajati copilul sa manance alimentele preferate, alimente moi, variate si apetisante. Dupa boala oferiti copilului mai multa mancare decat de obicei si incurajati-l sa manance.

Acestea sunt principiile dupa care ar trebui sa ne ghidam atunci cand incepem diversificarea. La baza acestor principii stau o multime de studii pe care OMS le analizeaza si formuleaza concluzii. Ghidurile elaborate de OMS contin si date din aceste studii, asadar cine este interesat de mai multe detalii, le poate obtine tragand cu ochiul pe site-ul http://www.who.int/en/.

 


Leave a comment

Ce se poate face in Constanta, cu copiii?

Pentru ca T sta acasa de o saptamana si ma simt datoare sa il mai distrez din cand in cand, azi m-am gandit sa ii arat un targ de antichitati si unul de carte. Ma gandeam ca se va plictisi, ca nu va avea rabdare si ca vom ajunge foarte devreme acasa. Insa nu a fost deloc asa…. Ca sa treaca vremea mai frumos (sa avem o zi cu roti, dupa cum spune el) am mancat si o prajitura la cofetarie.

Asadar, daca aveti copii si vreti sa mai vada si altceva, in Piata Ovidiu este targ de antichitati. Acolo T a fost incantat de masinutele vechi expuse, mai ales de cele de curse. Pentru ca a inceput sa ii placa fotografia, a fost curios si de cum aratau aparatele foto mai vechi.

A urmat targul de carte de pe faleza de la Cazino, unde sunt amplasate doua corturi mari cu muuulte carti. Unul din corturi este destinat literaturii pentru copii si am petrecut ceva timp acolo uitandu-ne pe carti. Am si cumparat cateva, fiind reduceri.

Si iata ca se pot face si altfel de lucruri in orasul de la mare, lucruri interesante pentru copii, dar si pentru cei mari.


Leave a comment

Ce mai facem cu copiii in Constanta?

Din cand in cand mai merg cu T la cate un atelier de dezvoltare personala si nu numai… ideea e sa petrecem timp de calitate in doi si sa mai invatam cate ceva… Alte motive pentru care mergem la diverse ateliere sunt: socializarea (a mea si a lui), cunoastem oameni noi, locuri noi, ne relaxam.

Azi am fost la un astfel de atelier, intitulat ”Mici cu mari, devenim muschetari” unde cei mici au fost lasati sa picteze pe un carton mare si alb. Li s-au explicat regulile si, culmea, copiii au ascultat foarte atenti ce au de facut si s-au conformat fara ca vreun adult sa spuna, sa ghideze, sa dea sfaturi.

DSC_1975

Copiii au pictat cum au vrut, ce au vrut, au folosit culorile preferate, si-au impartit spatiul in functie de nevoile fiecaruia, iar la sfarsit au spus povestea desenului lor. T a pictat ”o masinuta acoperata de garaj, dar a mai ramas putin afara… si o alta masina care o salveaza pe prima ca era putin bolnava”. Ar fi vrut sa isi denumeasca desenul ”BMW”.

Adultii au discutat de-ale lor, ghidati de psiholog Veronica Ardelianu. Am constatat cu aceasta ocazie care sunt problemele cu care ma confrunt in aceasta perioada, care sunt temerile mele, ca parinte (cum se acomodeaza T la noua gradi, cum e in relatia cu alti copii), sotie si femeie (care va fi viitorul meu job, cum pot afla ce mi se potriveste, ce imi doresc sa fac si cum pot face asta). Veronica stie sa puna punctul pe problema, astfel incat am plecata plina de ganduri (pozitive in mare parte) si cu cateva sarcini trasate (de mine, bineinteles).

Copiii s-au simtit atat de relaxati si le-a fost atat de bine, chiar daca nu se stiau dinainte, incat la final au inceput un joc fain, cantand la niste instrumente gasite in restaurant si alergand unul dupa celalalt.

In concluzie, daca vreti sa petreceti timp de calitate impreuna cu copiii vostri, daca vreti sa ii cunoasteti mai bine si sa va cunoasteti mai bine, exista si in Constanta ateliere de dezvoltare personala pentru copii. Veronica Ardelianu si Andreea Vasile s-au gandit ca e fain sa avem si la noi in oras o altfel de educatie si un alt mod de relationare cu copiii nostri decat clasicul ”n-ai voie”, ”fa aia”, ”nu face asa” etc. si organizeaza periodic (cred ca saptamanal) astfel de ateliere.


Leave a comment

Vecinii si copiii

De cand s-a incalzit afara si copiii au iesit la zbenguiala in fata blocului, aud tot mai des vecini care se trezesc sa comenteze: ca de ce tipati, de ce radeti, de ce stati in fata blocului si nu mergeti in parcare, de ce … diverse? si ma deranjeaza teribil tipatul asta la copii (inclusiv la al meu), si amenintarile de genul ”Las ca vin eu la voi!” sau ”Vedeti voi!”. Las ca vii tu si ce faci? Ce drept ai tu sa faci ceva copilului meu sau al altuia? De ce imi ameninti copilul? Eu sunt parintele si eu raspund pentru el, copilul! De ce il ameninti pe el si nu vii la mine sa imi spui, frumos, elegant, civilizat, ce te deranjeaza? Stiti de ce? Pentru ca stie ca nu are dreptate. Copiii se joaca, alearga, tipa in limita bunului simt, seara, la ore rezonabile. Se joaca! De ce te bagi tu, plictisit de viata, sa strici jocul si copilaria copilului meu? Si-asa nu mai avem spatiu verde, parcuri nu mai sunt… de ce imi trimiti copilul sa se joaca in parcarea supraaglomerata si plina de pericole? Cum ti-ar fi daca si eu te-as ruga sa te plimbi frumos prin parcare ca ma deprima fata si, mai ales, mintea ta imbatranita prea devreme?

Si nu, nu e vorba ca tinerii nu mai au bun simt… E vorba ca uneori noi, adultii, stresati si imbatraniti, uitam cum se joaca… Am uitat sa radem ca ei, sa topaim ca ei, sa iubim ca ei… Si parca ne e ciuda, nu?, ca ei se simt asa bine si noi trebuie sa spalam vase?

Si nu, nu am intrat inca in nici o polemica cu vreun vecin, pentru ca nu au curaj sa spuna in fata ca se simt deranjati de copii… Ei se cearta cu cei mai slabi ca ei (copiii) nu de la egal… Insa pentru binele copiilor mei, daca mi-ar spune cineva ceva in sensul asta, as gasi ceva replici taioase sa ii linistesc… Pentru ca zambetul copilului meu e cel mai important!