mamicieblog

blog de parenting, iubire si casa…

Draga doamna educatoare,

Leave a comment

Ti-am incredintat un copil, al meu, pentru a-i completa educatia pe care noi ca parinti ne straduim sa i-o oferim acasa… mai bine, mai rau, asa cum ne pricepem si noi… Stiu ca e greu sa ai grija de atatia copii, fiecare cu dorintele si nevoile lui, fiecare crescut altfel, fiecare cu curcubeul lui de emotii si valori. Imi dau seama ca nu e usor sa ai grija de fiecare copil in parte sa simta ca este iubit, sa faca activitatile zilnice, sa invete in fiecare zi ceva frumos, insa nu cred ca e imposibil, nu?

Iti multumesc ca iti dai silinta ca al meu copil sa se simta bine la gradinita, se vede in comportamentul lui cand ajunge acasa si incepe sa ne cante vesel cantecelele invatate acolo.

Stiu ca sistemul nostru de invatamant e mai dificil, tot trece printr-o perioada grea din care nu pare sa isi mai revina. Hai sa incercam sa-l facem altfel impreuna: eu acasa, trimitand in acest sistem un altfel de copil, educat, nu dresat, istet, care stie de limite si reguli; iar tu direct implicata in sistem, in care educi cu dragoste si grija pentru fiecare copil, in care nu pedepsesti si nu dai bulinute pentru a-i dresa pe copii sa faca asa cum iti doresti, ci cauti in fiecare dintre ei acea resursa interioara care ii face atenti la activitati: curiozitatea, placerea de a descoperi.

Nu imi forta copilul sa doarma la pranz daca nu doreste asta… e clar ca ceva il macina si nu poate sa adoarma… ajuta-ma sa descopar ce se intampla cu el. Poate e speriat de monstrii din discutiile cu colegii, de intuneric (nu stiu de unde a aparut brusc aceasta frica), de personajele negative din povestile clasice sau pur si simplu, e speriat ca e departe de parinti. Daca nu isi doreste sa doarma, nu e obligat sa o faca. La fel, daca nu isi doreste sa manance, nu e obligat sa o faca. Daca i se va face foame mai tarziu si ai posibilitatea sa ii dai sa manance, da-i. Daca nu, spune-i ca va manca acasa, mancarea lui nu mai e buna si a fost aruncata.

Ma stradui destul de mult sa nu las televizorul, tableta, telefonul sa ne acapareze viata si apreciez daca incerci sa faci front comun cu mine in acest obiectiv. Nu vreau sa ii pui copilului meu desene animate sau filme la gradinita, nici sa il lasi sa se joace singur jocuri pe tableta sau telefon. Nu pentru asta il trimit la gradinita. Sunt atatea alte activitati care ii pot umple timpul liber, incat e pacat sa irosim acest timp pe TV: puteti citi, puteti desena/picta, lipi, taia, sau pur si simplu vorbi. E mare amator de povesti inventate!

Imi cer scuze ca am stricat ideea pedepselor si recompenselor, insa pentru noi chiar nu conteaza acele bulinute, indiferent de culoarea lor. Si nici pedeapsa nu credem ca ii este de vreun folos, a invatat mult mai usor sa nu faca anumite lucruri prin experimentare sau explicandu-i. Stiu ca e mai greu, insa e mai sigur asa; mai sigur ca va tine minte mai mult timp, ca nu va repeta actiunea de frica ci pentru ca stie ca nu e bine.

Nu il certa ca nu face ceva cum vrei, explica-i, ofera-i variante acceptabile pentru el, si cu siguranta va gasi ceva care sa i se potriveasca, cu care sa vrea sa isi inlocuiasca un comportament necorespunzator. Nu-i pune eticheta (rau, prost, obraznic etc.). Sunt convinsa ca al meu copil nu e rau, obraznic, prost etc. Poate a avut un comportament neadecvat la un moment dat, asta nu inseamna ca acel lucru il caracterizeaza in general. Sunt convinsa ca nici tie nu ti-ar conveni sa iti spuna cineva ca esti rea daca la un moment dat ai avut o mica scapare si ai ridicat tonul la copii, nu?

Da, stiu ca pare ca iti cer prea mult, insa eu cer sa imi respecti copilul, sa te porti cu el ca si cu un adult, pentru ca este un adult in devenire. Nu vreau sa fie mintit, speriat, bruscat, sau mai rau, agresat. As vrea sa te porti cu el asa cum iti doresti sa ma port cu tine. Atat! Promit ca voi incerca sa te sustin in orice demers care ajuta in cresterea si educatia copilului meu in acest mod.

Advertisements

Author: mamicieblog

Sunt mamica de doi baieti, alaptati, cosleepuiti si iubiti cu nemarginire... Am multe de spus si sper ca prin blog ma voi face auzita... Sunt inginer de formare (deci nu prea le am cu scrisul), am fost cadru didactic aproape 10 ani, iar acum sunt mamica cu norma intreaga... cateodata si sotie... Ma puteti gasi la adresa mamicieblog@yahoo.com

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s