mamicieblog

blog de parenting, iubire si casa…

Ce ne spune copilul?

Leave a comment

Dintotdeauna am fost fascinata de modul in care putem comunica cu un copil. Pe vremea cand nu aveam copii eram fascinata de cum reuseau mamicile sa isi inteleaga bebelusii. El gangurea, mami ii schimba repede scutecul. Asa ca atunci cand am avut propriul copil i-am urmarit cu mare atentie evolutia comunicarii si limbajului. Si sunt o norocoasa, intrucat pot urmari doi copii, fiecare fiind unic in felul sau.

Mie una mi-a luat ceva timp sa ma prind cum e cu tipurile de plans la bebelusi. T, cel mare, plangea (atunci cand era bebe) si eu plangeam pe langa el ca nu intelegeam de ce plange. Il schimbam, ii dadeam sa manance, aveam grija sa nu ii fie prea frig sau prea cald, nu parea deranjat de dureri si cu toatea astea plangea. Asa ca faceam ce credeam ca il va face sa se simta mai bine, ceea ce si pe mine ma facea sa ma simt mai bine: il luam in brate. Am riscat, chiar daca in jurul meu `vocile` ma sfatuiau sa nu il tin asa mult in brate ca `se invata`. Nu s-a invatat. Atunci cand a putut sta singur in fund si cand a reusit sa se deplaseze cumva, T nu mai voia in brate. Ci pe jos, sa se manifeste in voie. La M a fost mai simplu cumva. Parca recunosteam fiecare plans. Stiam cand plange ca trebuie schimbat, cand plange de somn sau de foame sau cand vrea pur si simplu o imbratisare.

Dupa aceasta etapa a urmat etapa gangurelilor, lalaitului si onomatopeelor. La T aceasta etapa a durat destul de putin. Aproape ca nici nu o mai tin minte. A inceput sa vorbeasca destul de repede (la 1 an spunea deja cateva cuvinte si le pronunta destul de corect). La M o simt acum, ca e recenta. Si el spune cuvinte, jumatati de cuvinte si generalizeaza. Etapa normala in evolutia limbajului lor. Adica pentru M, aproape toate animalele sunt acum `ham!`. De curand a inceput sa le deosebeasca si sa le imite. Si, bineinteles, sa doarma mai mult sau in reprize mai scurte. La ambii baieti am observat perioade de somn mult (Of, ce fain era… imi incarcam bateriile!), urmate de perioade cu muuulte treziri noaptea, uneori trezirea cu chef de joaca la 4-5 dimineata. Dupa astfel de perioade am remarcat schimbari semnificative in limbaj sau motricitate. Sau ambele. Este etapa in care doar mama (si uneori tata sau bunica, daca petrec destul timp cu cel mic) se intelege cu cel mic.

Limbajul evolueaza si dupa ce au invatat cele cateva cuvinte, pe care le mai si pocesc de multe ori, urmeaza o achizitie uimitoare in vocabular. T invata 5-6 cuvinte noi pe zi. Si le folosea in contextul corespunzator. Nu am ezitat sa il invat si cuvinte mai dificile (Parasaurolophus, polietilentereftalat, sternocleidomastoidian). Era tare fericit ca reuseste sa le pronunte si ma urmarea atent si ma ruga sa le repet pana invata.

Si M este pasionat de cuvintele noi si ma intreaba de fiecare data cand prinde ocazia `Tce?` (ce e?). Si ii raspund de fiecare data cand intreaba (uneori ma intreaba despre acelasi obiect si de 10 ori). Si el se uita curios la cum imi misc buzele si uneori incearca si el sa pronunte. Cred ca in curand trecem la cuvinte grele.

Si dupa ce copiii isi formeaza vocabularul de care au nevoie incep sa prinda curaj si sa faca propozitii. La inceput sunt propozitii simple (mama apa), insa, pe masura ce cresc, lucrurile se complica. T vorbeste foarte mult, uneori mi se pare ca nu se mai termina fraza pe care o spune… insa intotdeuna are logica ceea ce spune. Pentru ca si noi am avut muuulta rabdare si i-am povestit toate cele. Sper ca ne-a mai ramas rabdare si pentru M. Si ca T sa suplineasca unde esuam noi, parintii.

Ca si trucuri pentru dezvoltarea limbajului am folosit intrebarile, muulte intrebari, urmate de explicatii, povesti (citite impreuna, mai rar ascultate), poezii si cantecele. Am explicat totul, orice intrebare a avut, a primit raspuns. Am repetat cuvinte si propozitii atat timp cat ne-a solicitat (uneori si de 15 ori). Am explicat fiecare cuvant nou pe care l-am folosit. Spor la vorbit!

Advertisements

Author: mamicieblog

Sunt mamica de doi baieti, alaptati, cosleepuiti si iubiti cu nemarginire... Am multe de spus si sper ca prin blog ma voi face auzita... Sunt inginer de formare (deci nu prea le am cu scrisul), am fost cadru didactic aproape 10 ani, iar acum sunt mamica cu norma intreaga... cateodata si sotie... Ma puteti gasi la adresa mamicieblog@yahoo.com

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s