mamicieblog

blog de parenting, iubire si casa…

Urat sau…?

Leave a comment

Iata, a trecut aproape un an de cand T a parasit gradinita `groazei`. Pe zi ce trece, in loc sa mai uit, sa nu mai fiu asa furioasa, dimpotriva, ma gandesc ca nu pot face mare lucru pentru ca alti copii sa nu treaca prin traume similare cu cele prin care a trecut copilul meu…

Si nu, nu e vorba ca a fost batut de educatoare, insa un castron in cap, dat la nervi, cu siguranta l-a afectat… Mi-e ciuda cel mai mult pe mine, ca nu am stiut sa iau atitudine atunci, desi stiam ca T spune adevarul, modul in care unele persoane te mint in fata e incredibil… si, din pacate, sunt si mai pacifista de felul meu….

Cand imi amintesc ca T era marginalizat, izolat de colegi, pe motiv ca ii musca, insa niciodata nu au cooperat cu noi parintii in strategia de a descoperi cauza si de a-l linisti prin metode umane, empatice, mi se zburleste parul… Prin ce sentimente a trecut el, mititelul, cand educatoarea sau ingrijitoarea a tipat la el ”capul la perete ca te omor!”? Dar cand era mutat de la o clasa la alta, de la o educatoare la alta? Plateam sumele deloc modice pentru o educatie in stil Montessori si copilul meu statea izolat intr-o clasa normala, pentru ca nimeni nu stia sa se poarte respectuos cu el…

Iar eu ma incapatanam sa o cred pe marea patroana… care subtil mi-a indus ideea ca eu nu sunt o mama buna, ca am un copil defect si ca ele, cele din gradinita sunt perfecte… Noroc ca m-am trezit la timp!

E drept ca a durat ceva pana ce copilul a inceput sa fie din nou vesel, sa ne cante si sa ne spuna poezii, insa in mediul corect s-a dezvoltat frumos. Sper ca experienta de la acea gradinita sa nu il fi marcat atat de mult, sa reuseasca sa treaca peste trauma si sa fie in continuare vesel si vorbaret, pus pe sotii si nazdravan. Nu stiu cum voi reusi eu sa trec peste trauma, peste vina pe care o simt ca mi-am dus copilul intr-un loc in care nu se simtea bine, ca uneori l-am obligat sa ramana acolo, desi era traumatizat. Sper sa ma ierte si mai ales, sa reusesc sa ma iert eu si sa ma vindec de aceasta experienta.

Advertisements

Author: mamicieblog

Sunt mamica de doi baieti, alaptati, cosleepuiti si iubiti cu nemarginire... Am multe de spus si sper ca prin blog ma voi face auzita... Sunt inginer de formare (deci nu prea le am cu scrisul), am fost cadru didactic aproape 10 ani, iar acum sunt mamica cu norma intreaga... cateodata si sotie... Ma puteti gasi la adresa mamicieblog@yahoo.com

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s