mamicieblog

blog de parenting, iubire si casa…

Despre alaptare… din nou

Leave a comment

Nu voi mai vorbi despre povestea mea de alaptare, am tot scris despre asta. In schimb, voi vorbi putin despre inceputul alaptarii…

Pentru ca mereu ni se spune ca e usor si frumos sa alaptezi, ca te conectezi cu bebe, ca e ca-n filme etc. etc. Insa nimeni nu vorbeste despre hormonii din primele zile dupa nastere, despre fricile care apar, despre febra laptelui, sani angorjati, bebe care nu se ataseaza… Pentru ca da, de multe ori bebele nu se ataseaza la san din prima. Mai ales in spitalele noastre`magice` unde bebelusul este luat imediat de langa mama si tinut inchis 2 zile departe de ochii lumii (da, uneori chiar si in spitalele private).

Uneori, de cele mai multe ori, mamicile incarcate de emotii si hormoni primesc diverse sfaturi, nici nu stiu unde sa caute sa afle cum e in realitate. Le este frica sa isi ceara drepturile, de teama ca se va tipa la ele, ca vor fi considerate inconstiente, ca poate pati ceva bebelusul. Se inventeaza situatii, stari inexistente numai ca mamica sa fie tinuta departe de bebe (`Lasa, ca ai timp de copil cand ajungi acasa. Acum odihneste-te!`).

In tot acest timp, bebelusul e hranit cu lapte praf (sau, cu putin noroc, cu lapte muls de mama) si mama plange ca nu este capabila sa isi hraneasca puiul, ca ii face rau copilului pe care il iubeste ca ochii din cap.

Peste tot ni se transmit mesaje subliminale, cum ca hranirea cu lapte praf e buna, e cel mai bun mod de calma, de a hrani si de a iubi un bebelus. La TV, la radio, in filme sau la emisiuni, peste tot poti observa, daca esti atent, cum bebelusii hraniti cu lapte praf sunt mai calmi, dorm, cei tinuti in carucior sunt veseli… E dificil sa combati asemenea exemple. Mai ales in tara noastra, unde sentimentele parintilor sunt neglijate, unde nu ni se comunica clar si sigur un diagnostic, insa ni se ia bebelusul de sub nas sa fie tinut `sub supraveghere`. Si eu, mama, ce fac? Nu-l supraveghez?

In fine, sunt trista ca in loc sa avansam, sa citim, sa promovam valorile, parca suntem si mai inversunati sa apelam la inlocuitori, cand suntem perfect capabile sa ne hranim puii. Si nu, nu cred ca e vina mamelor, cat cred ca traim intr-un sistem bolnav.

Norocul nostru il reprezinta tot mamele, care au inceput sa se informeze, sa traiasca si sa povesteasca mai departe, ca alaptarea e naturala, ca se poate fara lapte praf, ca trebuie doar sa ai incredere in tine si in bebelusul tau, ca natura v-a facut perfect pentru a va hrani. Si aceste mame povestesc mai departe experientele lor si frumusetea si utilitatea alaptatului. Pentru ca greul de la inceput se uita in momentul in care bebelusul te priveste in ochi in timp ce suge din `sisi`.

E un post de descarcare, de incurajare pentru proaspetele mamici. Sa stiti ca se poate si ca viata e mai frumoasa atunci cand dai laptele tau copilului mult iubit!

Advertisements

Author: mamicieblog

Sunt mamica de doi baieti, alaptati, cosleepuiti si iubiti cu nemarginire... Am multe de spus si sper ca prin blog ma voi face auzita... Sunt inginer de formare (deci nu prea le am cu scrisul), am fost cadru didactic aproape 10 ani, iar acum sunt mamica cu norma intreaga... cateodata si sotie... Ma puteti gasi la adresa mamicieblog@yahoo.com

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s