mamicieblog

blog de parenting, iubire si casa…

Copiii la TV… sau nu…

Leave a comment

T a avut o perioada cand se uita foarte des la TV, la desene sau ne cerea telefonul. Nu am considerat acest lucru o problema majora atat timp cat nu statea prea mult in fata acestor gadgeturi. Insa la un moment dat totul a devenit ca o obsesie. Sau un refugiu… Si atunci ne-am dat seama ca trebuie sa facem ceva.

Inn  acea perioada, la un moment dat, cerea obsesiv aceleasi desene animate, toate jocurile lui se invarteau in jurul ideilor din Octonauts. Cand era trist/suparat, cerea desene animate. Refuza dialogul, era necooperant… Cred ca nu mai e un secret pentru nimeni care sunt efectele pe termen lung ale privitului la TV, mai ales la varste fragede… Asa ca am luat atitudine.

Cum am facut? Desi, dupa cum am spus, nu se uita zilnic si nici multa vreme la TV, am decis sa scoatem de tot desenele animate din viata lui. I-am comunicat acest lucru, i-am spus ca vom lua atitudine si i-am spus cum intentionam sa procedam. I-am mentionat si care e raul  produs de statul la TV. Bineinteles ca a ripostat. I-am ascultat plansul si am ramas fermi.

Mai greu a fost in primele doua saptamani. Pentru mine, care petreceam destul de mult timp cu el. Am incercat (si am reusit) sa inlocuiesc privitul la TV cu cititul cartilor. Oricum citeam foarte mult, asa ca am marit disponibilitatea noastra, pentru a-i citi si mai mult. Apoi, am cautat sa ii ofer cat mai mute activitati care sa nu implice ecranele. Am iesit mai mult afara, am mers la piscina, ne-am jucat mai mult cu lego, etc. Am indesit si timpul special. De fiecare data cand imi cerea desene, ii ofeream o alternativa fara ecrane si ii reaminteam de ce am luat aceasta decizie. Apoi eram langa el cand plangea, il tineam in brate si il ascultam. Au fost primele dati cand imi spunea `Nu e drept!`. Insa a trecut.

Acum T are mai bine de o luna de cand nu se mai uita la TV/laptop/telefon in mod constant. Cred ca pot numara pe degetele de la o mana de cate ori s-a uitat la desene animate in ultimul timp. Uneori priveste la DaVinci, fascinat de cum functioneaza lucrurile si de istorie. Insa nu s-a mai intamplat sa ceara obsesiv TV.

Ce s-a schimbat de atunci? Totul. Atitudinea lui, e mai calm, se joaca singur foarte frumos, are rabdare, colaboram mai bine. Iesim mai mult in natura, citim la fel de mult si facem mai multe experimente.

Asadar, nu e imposibil sa renuntati la ecrane. Eu va incurajez!

Advertisements

Author: mamicieblog

Sunt mamica de doi baieti, alaptati, cosleepuiti si iubiti cu nemarginire... Am multe de spus si sper ca prin blog ma voi face auzita... Sunt inginer de formare (deci nu prea le am cu scrisul), am fost cadru didactic aproape 10 ani, iar acum sunt mamica cu norma intreaga... cateodata si sotie... Ma puteti gasi la adresa mamicieblog@yahoo.com

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s