mamicieblog

blog de parenting, iubire si casa…


Leave a comment

Despre creații si creatori…

Imi plac lucrurile facute de mana, cu drag… Imi place sa creez si sa folosesc creatiile cuiva… Nu e nici un secret ca imi plac lucrurile hand made…

De ceva vreme am descoperit o astfel de creatoare… Ceea ce iese din mainile ei e divin… De la jocuri pentru copii, la scaune/fotolii si decoratiuni, este divin… Am mai spus asta o data, nu?

Acum lucreaza la niste martisoare cu suflet, as putea spune… Zanele ei vor aduce cel putin un zambet pe fata celei care le primeste… Sa nu mai spun de povestea pe care aceste martisoare o poarta in spate…

Creații colorate aduce magie, culoare si placere in viața noastra prin minunatiile pe care le imparte cu noi.

Daca nu stiti de unde sa luati un cadou deosebit, daca vreti sa daruiti un martisor ‘altfel’ celor dragi, daca doriti un ‘ceva’ creat cu drag, nu ezitati sa va uitati pe pagina ei. Sigur va va incanta ceva.

Ei, ce spuneti? Am sau nu dreptate?

Advertisements


Leave a comment

Cum convingi copilul sa doarma singur?

Este intrebarea pe care am auzit-o tot mai des in ultima perioada… Iar raspunsul e simplu: nu-l convingi, il faci sa creada ca e alegerea lui si ca e cea mai buna alegere facuta vreodata!

Stiu, nu e simplu sa trimiti copilul in camera lui si el sa doarma singur fara sa riposteze… Nu e nici complicat, sau poate am avut noi noroc… Ideea e ca, de cand ne-am mutat, T si M sunt incantati sa doarma singuri. Adormiti de noi, fireste.

Ce am facut?

Pai inca de cand am inceput amenajarile la noua locuinta, i-am dus sa vada casa, sa isi aleaga dormitoarele, sa isi imagineze cum asezam mobila, jucariile si cartile. Am ales impreuna mobila, am montat-o impreuna cu ei si am aranjat impreuna camerele. Tot de la inceputuri am vorbit cu ei, le-am povestit cum vor putea ei dormi singuri la ei in camera, ca vor avea lumina de veghe si ca usile vor sta deschise, astfel incat sa poata veni la noi in orice moment.

Se pare ca au inteles. Au fost nerabdatori sa se mute in noua locuinta, sa isi ia fiecare in primire camera si nici macar nu au fost deranjati de lipsa jucariilor din primele zile.

T (6 ani) a dormit singur din prima noapte, dupa ce i-am citit o poveste si, pana acum, nu a dat semne ca ar avea nevoie sa stam mai mult cu el in camera. Ba, mai mult, dimineata isi face de lucru singur prin camera lui si nu ne mai deranjeaza somnul.

M (3 ani) a avut nevoie de o perioada de acomodare. In primele nopti de trezea dupa 2 ore de somn si venea la noi in camera. Era primit de fiecare data intre noi sa-si continue somnul. Apoi, a inceput sa vina spre dimineata (pe la 4-5 dimineata) si l-am primit la fel de bine. Acum nu doreste sa vina intre noi. Cand se trezeste peste noapte ne striga sa mergem sa-l adormim la el in pat. Astept cu nerabdare urmatoarea etapa…

Asadar, trebuie sa recunosc: sunt o norocoasa ca ai mei copii au acceptat sa doarma singuri… Sau poate doar asta a fost calea potrivita pentru noi: sa ii informez, sa accept ca nu vor vrea de la bun inceput ce vreau si eu, sa ii fac partasi la decizie.

Voi cum ati convins copiii sa doarma la ei in camera?