mamicieblog

blog de parenting, iubire si casa…


Leave a comment

Povestea mea de alaptare…

Sau cum am reusit sa esuez si sa reusesc in alaptare

Nu mai stiu daca am povestit sau nu despre inceputul meu in alaptare, insa simt ca e cazul sa ma destainui din nou. Mai ales ca acum vad lucrurile cu alti ochi. Pe masura ce trece timpul imi dau seama ca lucrurile s-au intamplat intr-un anume fel cu un motiv. Si pe masura ce trece timpul sunt mai impacata cu mine pentru startul prost in alaptare…

Stiam ca vreau sa alaptez inca de cand eram la facultate. La cursul de nutritie am avut parte de un cadru didactic extraordinar, care a stiut si a subliniat importanta alaptarii in viata unui copil, unei mame, unei familii. Cand am ramas insarcinata prima data nu stiam cum vreau sa nasc, insa stiam ca vreau sa alaptez. Acest lucru m-a facut sa ma indrept spre cursurile Lamaze… si asa mi-am adancit si mai mult convingerea ca imi doresc sa alaptez. Mi se parea ca totul se va intampla natural, nu aveam nici cea mai mica teama ca va fi altfel. Insa realitatea a fost putin diferita…

Pentru ca bebe T era mic, lenes, cu icter si somnolent, nu tragea din `sisi` suficient. Incercarile mele de a-l trezi si a-l mentine treaz esuau de fiecare data. Asa ca incepuse sa se deshidrateze. Biberonul a fost solutia. Insa nu am acceptat acest lucru atat de usor. Asa ca am inceput sa citesc, sa caut solutii. Am incercat de mai multe ori sa alaptez exclusiv, insa nu am reusit. Insa nu am renuntat la `sisi`, am continuat sa ii dau. Apoi completam cu lapte praf. Am avut noroc ca a iubit mai mult `sisi` decat biberonul. Cand am inceput diversificarea (putin dupa 6 luni), am inceput sa scot din laptele praf, pe masura ce introduceam alimentele solide. Asa am reusit ca la 7-8 luni T sa nu mai manance lapte praf, ci `sisi` si mancare solida. La esecul meu au contribuit si informatiile false, subliminale, pe care le primeam fara sa vreau. De exemplu, aveam o imagine deja formata, cum ca bebe mananca la cateva ore, cate 5-10 minute. In rest, intre supturi, e vesel, sta in pat si gangureste, sau doarme. Sigur ca stiti imaginea, aproape in fiecare film sau reclama este intalnita. Apoi, la inceputul acomodarii cu viata de mamica, cand oboseala avea cote alarmante, parea atat de simplu sa prepari laptele praf… Pana am descoperit somnul impreuna, si alaptatul in orice pozitie. Cand T avea vreo 2 luni am experimentat somnul cu `sisi` in gura. Sugea toata noaptea, cand voia. Eu ma trezeam doar cateva secunde, pana ii bagam sanul in gura si apoi adormeam impreuna… atunci mi-am dat seama cat de greu si de obositor este sa te trezesti noaptea, sa deschizi bine ochii si luminile din casa, ca sa nu gresesti cumva masurile pentru lapte praf. Of, si cat de mult dura sa incalzesti apa la temperatura potrivita! Nu mai mentionez cat e de greu sa alegi apa potrivita pentru prepararea laptelui. Eram atat de fericita cand am reusit sa scot laptele praf noaptea! Si atat de odihnita! Si cand am reusit sa inlocuiesc laptele praf cu mancare solida, am fost si mai fericita! Aveam o grija mai putin, si e mare lucru la inceput de mamicie!

Cand am ramas insarcinata a doua oara, stiam ce am de facut. Stiam ca trebuie sa am rabdare si sa pun bebe la san cat de des pot. Asa ca inca din prima seara bebe M a dormit langa mine, cu sanul in gura. Chiar daca a avut icter prelungit, a fost mai sensibil si se putea trezi sa-l alaptez. Asa ca am facut-o, oricand, oriunde, fara frica sau rusine. Pentru ca trebuia sa manance. Mi-am luat un sistem si alaptarea a devenit mai usoara.. am dormit impreuna, iar din a treia luna chiar toti patru. Si e tare bine! Noptile sunt mai usoare, caci bebe are sanul la dispozitie si se poate hrani cand ii e foame. Excursiile si toate plimbarile sunt mai usoare pentru ca nu trebuie sa car o geanta plina cu aparatura de pregatit lapte praf dupa mine, pentru ca intotdeauna puiul are ceva de mancare la indemana, chiar daca mergem intr-o zona in care restaurantele sunt mai rare.

Alaptez de mai bine de 4 ani si iubesc fiecare moment in care am facut si fac asta. Faptul ca am reusit sa imi implinesc dorinta de a alapta e important pentru mine. Concluzia mea dupa 4 ani de alaptat: e cea mai frumoasa si plina de iubire perioada din viata mea ca mama (pana acum), cea mai usoara cale de a ma conecta cu puii mei, e dragostea cea mai pura…

 


2 Comments

Despre regresia fratelui mai mare

Inca dinainte de a se naste M, fratiorul mai mic, am incercat sa il pregatesc pe T sa il accepte usor si nu nu aiba mari probleme in a se obisnui cu noua situatie. In mare, am si reusit. La un moment dat chiar ma intrebam ce fac asa bine ca cel mare se poarta atat de frumos cu praslea. Mai au momente de ”cearta” sau cand isi dau ”ignore”, insa totul a decurs destul de fain pana acum.

De ceva vreme cel mare a inceput sa refuze sa doarma la pranz. Si acasa si la gradi, aceeasi poveste. Am pus pe seama schimbarilor de la gradi. Insa ne este din ce in ce mai greu sa tinem pasul cu el cand nu doarme la pranz. Devine nervos, super-energic si agitat. Nu reusim sa ne conectam, oricate jocuri as initia.

Cand ii dau san celui mic vine peste mine, il da la o parte, imi sare in spate, face orice sa nu ne fie usor sa ii dau bebelusului sisi.

Apoi a inceput sa ne ceara sa il imbracam noi, desi se imbraca singur de ceva vreme. Doar ne intreba daca a pus corect hainele sau incaltamintea. Acum nu se imbraca pana nu o face unul dintre noi.

Mai nou, mananca mai bine cand ii dam noi. Mananca singur de cand avea un an jumate… insa acum, are momente cand nu vrea sa manance pana nu il hraneste unul dintre noi cu lingurita.

Desi nu l-am mai purtat in sistem de cand am ramas insarcinata, in ultimele saptamani mi-a cerut expres sa il port in SSC. Nu doar in brate ci in sistem, cu bretelele legate si tot tacamul, exact cum il port pe cel mic.

Apoi mi-a picat fisa: avem de-a face cu regresia fratelui mai mare, moment in care cel mare doreste sa ne purtam cu el asa cum ne purtam si cu cel mic. Desi zilnic il iau in brate, il alint cum fac si cu cel mic, ma joc, ne conectam, facem lucruri impreuna, se pare ca nu e suficient… voi cauta niste jocuri sa ii fac ai usoara trecerea. Ceva idei?


Leave a comment

Sfaturi pentru reusita alaptarii

Inca imi amintesc de primele emotii de inceput de alaptare cu T, chiar daca au trecut mai bine de 3 ani. El era mic, avea icter si dormea tot timpul, eu eram neexperimentata, si cum micile probleme de inceput mi-au dat multa bataie de cap, am concluzionat eu atunci ca e greu sa alaptezi. Insa m-am convins repede ca nu e asa greu, de fapt e atat de frumos ca tot greul de la inceput (in cazul meu) a fost repede anulat. Insa am mai invatat ca pentru a reusi, pe langa multa ambitie, ar fi nevoie si de altceva… Iata ce m-a ajutat pe mine sa nu renunt la alaptat:

  • Co-sleeping-ul. Daca stiam asta cand l-am nascut pe T, poate era mai simplu. Insa am aflat ulterior si l-am folosit din plin. Adica, ti se pare tare greu sa te trezesti de cateva ori pe noapte, sa te ridici din pat (piere repede somnul), sa alaptezi pana ce bebe adoarme, sa stai treaza in acest timp sa il pui la loc in patut (sau chiar in alta camera). Si este tare greu… Apoi am descoperit somnul cu el in pat, il simteam imediat ce dadea primele semne de foame, il mufam repede si adormea pana sa imi dau seama daca ii era foame sau dor… Acum am nopti in care nici nu imi aduc aminte daca M a supt sau nu.
  • Purtarea bebelusului. T avea cateva zile (maxim 3 saptamani) cand am primit cadou un sling si astfel am descoperit tainele purtatului sanatos. Recunosc, la T mi-a fost mai greu sa il alaptez in sistem si eram si mai pudica, simteam nevoia sa ma feresc de ochii lumii. Insa am recuperat la M… Alaptatul in sistem mi se pare nu numai practic, dar si intim.
  • Suportul celor din jur. Cred ca e dificil si pentru cei ce te indragesc, sa te vada suferind, cu rani la sani sau chiar canale infundate. Imediat ce le-am spus celor apropiati ca e mai important pentru mine sa alaptez decat orice sfat care implica renuntarea la alaptat si ca astfel de sfaturi nu ma ajuta, si nu de sfaturi demoralizatoare am eu nevoie, totul a parut mult mai usor… E bine cand sotul te sustine, cand mama de sustine si cand cei apropiati nu iti spun mereu ”lasa ca e mai bun laptele praf” sau derivatii. Asadar, informati-va apropiatii din timp ca doriti sa alaptati si daca nu va pot sustine, macar sa nu va incurce.
  • Sa ai cu cine vorbi. Mi-a fost util sa pot suna pe cineva (eventual cineva care a mai trecut prin asta), la orice ora din zi si din noapte, si sa pot vorbi despre problemele mele, care atunci mi se pareau de netrecut.
  • Sa nu iti pese. La inceput eram usor atinsa de vestile/superstitiile/parerile celor din jur cu privire la alaptat si nu imi pica bine cand cineva imi spunea ”Si cat ii mai dai? E deja baiat mare”, cand T nu avea nici macar un an. Si sufeream… Si apoi ma tot documentam si am inteles… secretul este sa nu iti pese de ce spun cei din jur, atat timp cat tu si bebe va simtiti bine. Pentru ca poti sa aduci 348 de studii in domeniu, 587 de statistici cu privire la alaptat si lumea se va incapatana sa creada ca iti cresti copilul din carti si nu stii nimic. Asadar, lumea poate sa creada ce doreste, eu stiu si am experimentat, si ma simt bine, asa ca voi merge mai departe.
  • Cauta un medic pro-alaptare. Sunt cazuri cand trebuie sa dai copilului lapte praf, nu neg asta, insa la noi in tara, din pacate, pana si medicii (nu numai cunostintele/vecinii/prietenii) prescriu lapte praf fara a incerca macar sa vada unde e problema in startul alaptarii. Este important sa dai de un medic care intelege cat de important e alaptatul in viata unei proaspete mamici si a bebelusului ei, un medic care sa nu se streseze la fiecare sughit al bebelusului si care sa stie sa sustina o mamica incepatoare in acest sens. Ajuta enorm.

Pe voi ce v-a ajutat sa alaptati? Unde v-ati impotmolit?


Leave a comment

Despre alaptare…

Sunt fan alaptare si acest lucru se datoreaza unui curs de nutritie din facultate cu un cadru didactic extraordinar care a stiut sa expuna frumos toata avantajele alaptarii. Stiam inca de pe atunci ca imi voi alapta copiii, iar problemele pe care le-am avut la inceput nu au facut decat sa ma ambitioneze si mai mult. M-am tot documentat despre alaptare, mai ales ca dupa ultimele statistici, in Romania doar 12%  dintre copii sunt alaptati. Si nu e de mirare, vazand cate mituri, superstitii si ”lume binevoitoare” ne inconjoara. Asa ca, pe langa beneficiile alaptarii, deja binecunoascute si raspandite, am mai gasit si eu cateva studii care mi-au dat si mai multa incredere ca alaptarea este benefica. Daca aveti nevoie de vreun articol din cele prezentate, le pot pune la dispozitie.

  1. Alaptarea copiilor cu dermatita atopica (AD) este un subiect controversat. Exista studii care sustin ca alaptarea pe o durata de cel putin 4 luni are un efect benefic asupra tenului atopic. Recent au aparut si cateva studii care sustin ca alaptarea copiilor cu AD, in special de catre mame care au alergii, poate fi riscanta. Insa aceste studii sunt mai putine si nu explica mecanismele prin care alaptarea copiilor cu AD poate influenta negativ tenul acestora. (Dattner, A., Breastfeeding and atopic dermatitis: protective or harmful? Facts and controversies, Clinics in dermatology, 2010, 28, 34-37)
  2. Alaptarea nu este un factor care sa favorizeze lasarea sanilor. Printre factorii care favorizeaza lasarea sanilor sunt: varsta, greutatea, sarcinile multiple, fumatul. Insa alaptarea nu pare sa fi contribuit la aceasta problema de estetica a sanilor. (Rinker, B., Veneracion, M., Walsh, CP, The effect of breastfeeding on breast aestetics, Aestethic Surgery Journal, 2008, 28(5), 534-537)
  3. Compozitia laptelui matern in aminoacizi este diferita in diferitele momente ale zilei/noptii, si este influentata si influenteaza ritmul circadian (ciclul somn/stare de veghe) al bebelusului. (Sanchez, C, Cubero J et al, Evolution of the circadian profile of human milk amino acids during breastfeeding, Journal of Applied Biomedicine, 2013, 11, 59-70)
  4. Consumul ocazional de alcool (un pahar de vin sau o bere pe zi) nu pare a avea efecte adverse asupra copiilor alaptati. Consumul regulat, in cantitate mare (mai mult de doua bauturi pe zi, zilnic) poate conduce la probleme de comportament. Mamele care doresc sa evite transferul de alcool catre bebelusul alaptat pot evita alaptarea 2-3 ore dupa ingestia de alcool. (Berlin, CM, van den Anker, JN, Safety during breastfeeding: drugs, foods, environmental chemicals and maternal infections, Seminars in Fetal and Neonatal Medicine, 2013, 18, 13-18)
  5. Femeile cu tuberculoza care au primit chimioterapie mai mult de doua saptamani si sunt considerate necontagioase au voie sa alapteze. Femeile cu HIV, chiar si cele sub tratament sunt sfatuite sa nu alapteze, insa acest sfat depinde in mare masura de istoric, zona de provenienta si alti factori. Femeile cu hepatita B au voie sa alapteze, insa cele cu antigenul de suprafata pozitiv trebuie sa-si vaccineze copiii cu primele 3 doze de vaccin pentru hepatita B, iar copilul trebuie sa primeasca imunoglobulina in primele 12 ore de la nastere. Femeile cu hepatita C pot alapta. (Berlin, CM, van den Anker, JN, Safety during breastfeeding: drugs, foods, environmental chemicals and maternal infections, Seminars in Fetal and Neonatal Medicine, 2013, 18, 13-18)
  6. In ceea ce priveste anestezia, cel mai bun sfat care poate fi dat unei mame care alapteaza este ca poate continua alaptarea cand este treaza si se simte suficient de puternica sa o faca. (Berlin, CM, van den Anker, JN, Safety during breastfeeding: drugs, foods, environmental chemicals and maternal infections, Seminars in Fetal and Neonatal Medicine, 2013, 18, 13-18)
  7. Copiii care au fost alaptati au avut un index masic corporal mai mic decat copiii nealaptati. (Novotny, R, et al., Breastfeeding is associated with lower body mass index among children of the commonwealth of the Northern Mariana Islands, Journal of American Dietetic Association, 2007, 107, 1743-1746)
  8. Alaptarea a fost asociata cu o sanatate mai buna a copiilor mamelor emigrante in SUA. Alaptarea in primul an de viata este o strategie optima pentru imbunatatirea cresterii si sanatatii copiilor de emigranti care sunt mai predispusi sa experimenteze insecuritatea alimentara. (Neault, NB, et al., Breastfeeding and health outcomes among citizen infants of immigrant mothers, Journal of American Dietetic Association, 2007, 107, 2077-2086)
  9. American Dietetic Association recomanda alaptarea exclusiva pentru primele 6 luni si alaptarea copilului cel putin un an. S-a constatat ca nu exista efecte semnificative ale dietei mamei asupra calitatii si cantitatii laptelui. Sfarcurile artificiale au o influenta negativa asupra alaptarii. De asemenea, folosirea suzetei inainte de 3 luni ale sugarului poate avea influenta negativa asupra alaptarii, scurtand durata alaptarii. Hranirea suplimentara a sugarului cu biberon sau cana are efect negativ asupra alaptarii. Alaptarea, si in special alaptarea exclusiva in primele 6 luni, ajuta la reducerea morbiditatii si mortalitatii in copilarie. (***, Position of the American Dietetic Association: promoting and supporting breastfeeding, , Journal of American Dietetic Association, 2009, 109, 1926-1942)
  10. Modul in care s-a realizat nasterea are un efect crucial asupra alaptarii. Astfel, femeile care nasc natural alapteaza mai usor decat cele cu cezariana, acestea avand nevoie de mai mult suport pentru pozitionarea corecta a sugarului. (Cakmak, H, Kuguoglu, S., Comparison of the breastfeeding patterns of mothers who delivered their babies per vagina and via cesarean section: an observational study using LATCH breastfeeding charting system, International Journal of Nursing Studies, 2007, 44, 1128-1137)
  11. Studiile demonstreaza ca alaptarea poate proteja mamele de depresia postpartum si sunt pe cale sa se demonstreze si mecanismele biologice si psihologice care explica aceasta protectie. (Figueiredo, B, et al., Breastfeeding and postpartum depression: state of the art review, Jornal de Pediatria (Rio J), 2013, 89(4), 332-338)
  12. Adaosul de fortificatori cu fier in laptele uman reduce actiunea bacteriostatica a laptelui fortifiat impotriva E.coli. (Campos, LF, Repka, JCD, Falcao, MC, Effects of human milk fortifier with iron on the bacteriostatic properties of breast milk, Jornal de Pediatria (Rio J), 2013, 89(4), 394-399)
  13. Copiii alaptati pentru minim 6 luni prezinta un coeficient de inteligenta general mai mare. Chiar daca nu s-a evaluat direct calitatea mediului de viata, copiii cu mame care lucreaza au avut scoruri mai mari la test. De asemenea, s-a observat o mai buna capacitate intelectuala la copiii a caror mame au un partener implicat in viata de familie. (Fonseca, ALM, et al., Impact of breastfeeding on the intelligence quotient of eight-year-old children, Jornal de Pediatria (Rio J), 2013, 89(4), 346-353)
  14. O durata mai mare a alaptarii exclusive conduce la o respiratie corecta, pe nas, a copilului. (Lopes, TSP, Moura, LFAD, Lima, MCMP, Association between breastfeeding and breathing pattern in children: a sectional study, Jornal de Pediatria (Rio J), 2014, xxx)
  15. Unele studii ofera suport preliminar pentru ideea ca alaptarea poate fi o masura de protectie impotriva balbaielii persistente a copilului. (Mahurin-Smith, J, Ambrose, NG, Breastfeeding may protect against persistent stuttering, Journal of Communication Disorders, 2013, 46, 351-360)
  16. O dieta bazata exclusiv pe lapte matern este asociata cu o rata mica a enterocolitei necrozante la copiii nascuti prematur, comparativ cu o dieta mixta. (Sullivan, S et al., An exclusively human milk-based diet is associated with a lower rate of necrotizing enterocolitis than diet of human milk and bovine milk based products, The Journal of Pediatrics, 2010, 156, 562-567)
  17. Efectul protectiv al alaptarii asupra epilepsiei poate fi cauzala. Alaptarea poate scadea incidenta epilepsiei in copilarie. (Sun, Y. Et al, Breastfeeding and risk of epilapsy in childhood: a birth cohort study, The Journal of Pediatrics, 2011, 158, 924-929)
  18. Alaptarea este asociata cu o dezvoltare cognitiva mai buna a copiilor. Se sugereaza ca copiii alaptati vor fi cu 1 pana la 6 luni mai avansati din punct de vedere cognitiv decat copiii care nu au fost niciodata alaptati. (Quigley, MA, et al., Breastfeeding is associated with improved child cognitive development: a population based cohort study, The Journal of Pediatrics, 2012, 160, 25-32)
  19. Alaptarea, in special alaptarea exclusiva, protejeaza impotriva astmului pana la 6 ani. Desi alaptarea exclusiva a redus riscul de astm la toti copiii cu varsta pana la 6 ani, gradul de protectie sub 3 ani a fost mai pronuntat la copiii atopici. (Silvers, KM, et al., Breastfeeding protects against current asthma up to 6 years of age, The Journal of Pediatrics, 2012, 160, 991-996)
  20. Alaptarea exclusiva pana la 6 luni si introducerea tarzie a alimentelor favorizeaza acceptarea alimentelor de catre copil si evitarea ”mofturilor” la mancare (Shim et al, Associations of infant feeding practices and picky eationg behaviours of preschool children, American Dietetic Association)

Maine incepe sapatamana alaptarii (1-7 august) si pentru ca sunt si in Constanta evenimente dedicate acesteia, m-am gandit ca este de folos cuiva sa stie ce se face in acest sens in orasul de la Mare.

Luni 1 August ora 18.00-20.00
Sarcina emoțională influenteaza comportamentele în alăptare – Liliana Tudose și Veronica Ardelianu-Fabrica de Sanatate-Bistraw Verde Viu
Marti 2 August 0ra 18.00-20.00
Vizionare film – Indraznesc sa alăptez – doi pasi spre constientizare-Fabrica de Sanatate-Bistraw Verde viu
Miercuri 3 august 18.30-20.30
Grup de suport -alăptarea-viața, probleme si solutii-plaja Modern
Joi 4 August 18.00-20.00
Alăptarea după vârsta de 2 ani – intarcare – când și cum
Necula Larisa – Bistraw Verde Viu-Fabrica de Sanatate
Vineri 5 August 18.00-20.00
Alăptarea și purtarea bebelusului -Bistraw Verde Viu Fabrica de Sanatate-Anca Bobu si Clepatra Tudorache
Sambata 6 August 20.00
Dansul Mamicilor purtatoare-grup de suport-Parcul Tabacariei
Duminica 7 August 18.00-21.00
Conferinta pentru gravidute si parteneri-Cele mai frecvente probleme in alaptare-Liliana Tudose

Va asteptam cu drag la evenimente!


2 Comments

Despre intarcarea blanda

Alaptarea este foarte importanta in viata bebelusilor, a copiilor mici, insa si pentru mamici. Cand l-am nascut pe T stiam doar ca vreau sa il alaptez, nu stiam cat timp, nu voiam supliment sau ceiut etc. Asa ca m-am informat cat am putut eu de bine si iata-ma cu bebe in brate, pus la san in ora magica, bebe care nu voia sa suga. Adormea rapid, era prea mic si obosea repede, nu aveam sfarcul format, el avea si icter… a fost un cumul de lucruri care au impiedicat un start bun in alaptare si dupa 3 zile de incercari nereusite, cand puiul dadea deja semne de deshidratare severa, am acceptat laptele praf. Nu am reusit alaptarea exclusiva cu T oricat de mult m-am straduit mai apoi, insa am redus cat am putut cantitatea de lapte praf pe care o primea, iar la momentul diversificarii laptele praf a fost cel inlocuit de mancare, nu sanul… asa ca ajunsesem la 2 ani si T era tot alaptat. Nu imi propusesem auto-intarcarea, insa nici nu voiam sa il intarc brusc pentru ca aceste metode mi se pareau inumane. Asa ca dupa varsta de 2 ani am inceput sa ii spun puiului ca va veni o vreme cand va trebui sa renunte la san (”sisi”), ca sisi va fi tot acolo, insa el va putea bea lapte din frigider… Faceam asta aproape zilnic, cand imi aminteam… Apoi am decis sa inlocuim cele mai importante supturi ale lui… Suptul de la somnul de pranz a fost rapid inlocuit de mangaiat, tinut in brate si povesti la gradi. La inceput l-am lasat pana la somnul de pranz la gradi, pentru ca apoi, tot povestindu-i cum dorm copiii in gasca, si cum asculta ei povesti, a agreat sa adoarma la pranz la gradi… Mai greu la inceput, insa apoi din ce in ce mai bine…

A urmat somnul de seara (era cel mai important moment cu sisi). Pe la 2 ani si 3 luni l-a luat tati la o poveste si i-a citit pana a adormit… a facut acest lucru in fiecare seara, mergeau in dormitor, isi luau carti si citeau… Dupa ce s-a mai obisnuit cu programul (2-3 saptamani) am inceput sa ii citesc si eu… Primele dati mi-a cerut sisi, ma asocia cu providerul de lapte cald dinainte de culcare. Nu il refuzam, insa nici nu ii dadeam, incepeam repede o poveste sau ii aratam niste poze pe carti… apoi a uitat si ii puteam citi linistita fara ca el sa mai ceara san. Pe la 2 ani si 4 luni sugea dimineata, dupa-amiaza cand venea de la gradi si noaptea (se trezea de 3-4 ori noaptea sa suga).

Apoi, recunosc, am fost ajutata… am ramas insarcinata si T a fost primul care mi-a dat de veste ca e ceva serios… nu s-a mai trezit dintr-odata noaptea sa suga… Dormeam toti foarte bine, noaptea intreaga si nu stiam cum de sunt asa odihnita… Asa ca am facut testul care arata ca T va avea un surior sau o fratioara (cum spunea el). Asa ca au ramas doar supturile de peste zi care, pana am nascut, s-au rarit de la sine. Ajunsesem ca inainte de a naste sa suga o data la 2-3 zile (atunci cerea, eu nu il indemnam). După ce am rămas însărcinată nu am mai avut ca obiectiv intarcarea lui T. Speram sa renunțe singur la  san (știam ca în primele luni de sarcina se modifica laptele, și T mi-a dat de înțeles ca asa e întrucât nu mai cerea la fel de des), iar dacă nu renunță, ma pregăteam sa alăptez în tandem. Mi se părea prea mult pentru el sa facă fata și intarcarii și venirii pe lume a noului frățior. Plus ca nu mi-am propus niciodată o data pana la care sa alăptez. Știam ca voi alăpta minim 2 ani, fără maxim.

Am nascut, a acceptat usor ca bebe papa sisi ca sa creasca, insa a vrut si el… Din ce in ce mai des in prima luna de stat acasa… Cum ma vedea ca ii dau lui M, cerea si el. La inceput i-am dat cat a vrut, apoi, dupa primele 2 luni am inceput sa il refuz. Cu blandete ii spuneam ca e timpul ca el sa bea lapte din frigider, iar bebe va bea sisi, cum a baut si el cand era mic… Nu mai puteam sa ii tin pe amandoi, atunci cand sugea T crestea mult productia de lapte si aproape de fiecare data se infundau canale la sanul din care sugea… Plus ca isi schimbase si modul de a suge si ma durea destul de tare. Ii mai dadeam din cand in cand, cand il vedem cumva depasit de situatie si stiam ca sisi il ajuta. Apoi a inceput sa ceara iar mai rar. Cerea la 2-3 zile, apoi la saptamana, apoi chiar mai rar. Ultima data cand i-am dat san avea 3 ani si 4-5 luni. Deja cerea foarte rar, o data la 2-3 saptamani. Acum are 3 ani si 8 luni, si nu a mai cerut… Probabil ca ar mai suge daca i-as da, insa nu vreau sa deschid cutia Pandorei…

Asa a decurs intarcarea lui T. Fără a-l minți, fără a acoperi sânii, fără a pleca noaptea de acasă sau, mai rău, trimiterea copilului la bunici. As fi putut face toate astea însă nu mi s-a părut corect  fata de copil. Și eu una sunt împăcată cu modul în care se termina povestea noastră de alăptare. A mea și a lui T.  Vom scrie partea a doua mai tarziu, peste cel putin 1 an jumate.