mamicieblog

blog de parenting, iubire si casa…


Leave a comment

Alti 2000 de km in cateva zile…

Doar ce ne-am intors din concediu si, cu forte proaspete si cu amintiri frumoase, am decis sa povestim traseul din acest an. Am revazut locuri frumoase, insa ne-am si aventurat in spatii noi. Ne-am imbogatit in cunostinte si idei, am petrecut timp impreuna si am profitat de fiecare aventura ce ne-a iesit in cale.

Prima zi a fost de sacrificiu, mai ales ca am prins blocaj pe autostrada si circulatia a fost deviata. Am ajuns tarziu, dupa ora 23.00 la cazarea din Cartisoara. Am facut un dus si ne-am bagat la somn, aveam planuri mari pentru a doua zi.

Inca de cand eram pe traseul spre Cascada Urlatoarea, T ne tot intreba cand o sa faca urmatorul traseu. Asa ca i-am indeplinit dorinta. Am urcat cu masina pana la Lacul Balea. Am ales traseul catre Saua Capra, nefiind foarte pregatiti pentru ceva mai complicat. Am pornit pe traseu plini de voiosie. Dupa ce am trecut de jumate, M da semne de oboseala si era exclus sa il care cineva in spate atata drum. Asa ca eu si M ne-am intors si am facut ceva mai usor, ne-am bucurat de ultimele urme de zapada din jurul Lacului Balea (2034 m). Tati si T au facut tot traseul spre Saua Caprei (2315 m) si Lacul Capra. 3 ore mai tarziu ne-am revazut. T era plin de adrenalina, incantat de ceea ce realizase. Nu mai prididea cu povestitul. Si, inevitabil, ne-a pus sa-i promitem ca vom mai face trasee… Seara s-a incheiat romaneste, cu un gratar.

In periplul nostru am trecut si pe la Castelul de lut – Valea Zanelor si am fost placut impresionati de concept si de ceea ce au realizat pana acum. Am promis ca vom reveni cand se va da in folosinta. In Sibiu am oprit la Muzeul Astra de aceasta data, indemnati fiind de festivalul ce avea loc in acel week-end si de promisiunea unei ciorbe tatarasti. Atat ciorba cat si suberekul au fost gustoase, ne-am plimbat prin muzeul satului, profitand de umbra racoritoare si prin gradina zoo, pana ce copiii au dat semne clare de oboseala. Ne-am cazat pe drumul dintre Orastie si Costesti la pensiunea Daniela, atrasi fiind de piscina zarita din drum. Am profitat de ultimele raze de soare si ne-am balacit in piscina, dupa care am asteptat cuminti cina, gatita cu drag de gazda cu produse din gospodaria proprie. Mancarea a fost delicioasa, preturile au fost mici, pensiunea e curata. Singurul lucru care ne-a dezamagit a fost timpul de asteptare a cinei, insa dupa ce ne-am potolit foamea toti am spus ca a meritat asteptarea. Si totul s-a confirmat la micul dejun cand ne-am infruptat din deliciile pregatite de gazda, de aceasta data fara sa mai asteptam. Ca de obicei, am fost cei mai matinali din pensiune, asadar si primii la masa.

Urmatoarea zi am mers sa ne cunoastem originile, am vizitat Sarmizegetusa Regia. Ne-am incarcat cu o portie de cultura si una de natura. E un loc atat de frumos incat cu greu ne-am hotarat sa plecam mai departe. Noroc ca ne era foame… Am oprit pe drumul de intoarcere la Lupul Dacic unde am gasit si un spatiu de joaca asezat frumos la umbra. Am mancat acolo, langa el, in timp de baietii au risipit si ultima energie pe care o mai aveau. Asa ca drumul pe Transalpina (2145 m) a fost linistit.

Pentru ca am ajuns tarziu in Ranca si dupa ora 20.00 nu este recomandat sa traversezi Transalpina, am decis sa ramanem in Ranca. Ranca este o statiune relativ recenta. Mie nu imi place deloc. Am mai trecut pe acolo de cateva ori si niciodata nu m-a atras suficient incat sa raman peste noapte. Nici acum nu as fi ramas daca aveam alternative. Insa situatia de moment ne-a fortat sa cautam un spatiu de innoptat. Am ramas la Pensiunea Ingrid. Nu ne-a placut mai nimic acolo. Nici curatenia nu excela, nici mancarea nu a fost wow, nici servirea nu a fost ok… Insa pentru un somn, a fost ok.

In penultima zi de concediu am revazut Transalpina, barajul pe Lotru (Bradisor), ne-am oprit la o inghetata in Avrig (cea mai buna decizie), apoi am mers spre Brasov. La Avrig am fost de mai multe ori, insa de curand a aparut Orangeria si s-a renovat Palatul Bruckenthal. Locul este minunat, cu loc de joaca pentru copii (de care ai mei s-au desprins cu greu), restaurant (unde am mancat o placinta foarte buna de mere), parc zoo si multa, multa verdeata. Spre seara am oprit in comuna Racos unde ne-am bucurat de privelistea minunata de la Cetatea din Racos, de noutatea experientei Vulcanului din Racos si de Lacul de smarald din zona. Nu am apucat sa mai vizitam si coloanele de bazalt. De departe cea mai interesanta experienta din aceasta zi a fost plimbarea prin craterul vulcanului, pe pietre vechi de sute de mii de ani, pastrand urme ale eruptiei de alta data.

vulcanul racos

Am innoptat la Casa Viorel in Poiana Brasov, unde ne-am simtit bine, am avut o camera mare, multe paturi si liniste. Ultima zi de concediu a inceput cu o mica excursie pentru baieti, prin padure, calare pe doi ponei simpatici, de la pensiune. Apoi am vizitat Brasovul, ne-am facut pofta de mancare urcand pe Tampa, am mancat pranzul si a urmat lungul drum spre casa.

Nici nu ne-am dat seama cand au zburat cele 6 zile de concediu. Iar baietii nu s-au hotarat inca ce experienta li s-a parut mai interesanta dintre cele prezentate. Desi mai obositi dupa lungul drum, suntem mai incarcati cu energie pozitiva si dornici de noi aventuri.

Voi pe unde mai umblati vara aceasta?

 

Advertisements


1 Comment

La munte cu cei mici…

Am continuat cu succes indragosteala copiilor de munte si trasee si anul acesta, cu un traseu usor spre Cascada Urlatoarea. Ne-am luat inima in dinti si am pornit spre Busteni chiar daca vremea nu parea sa tina cu noi. Planurile ne-au fost date putin peste cap de ploaie, insa am fost destul de hotarati, asa ca nu am renuntat la ideea de traseu chiar daca pamantul era umed.

Am gasit o cazare faina in Busteni, chiar in apropiere de locul in care incepe traseul spre Cascada. Am stat la Pensiunea Confort Lia intr-o camera cu 3 paturi. Am gasit camere curate, bine intretinute, bucatarie dotata si utilata complet si o gradina mare cu loc de joaca amenajat pentru copii. Ai mei, e drept, au fost mai fascinati de animalele din curte, in special de cainii de la pensiune, asadar nu s-au bucurat pe deplin de facilitatile din curte. Insa au fost incantati sa mangaie si sa pupe cainii, sa le dea mancare, sa se joace impreuna. Singurul lucru care ne-a nemultumit a fost faptul ca pensiunea nu are restaurant. Insa gazda a fost foarte draguta si ne-a indrumat spre cele mai bune variante din zona.

Pentru ca sambata, ziua in care programasem sa facem traseul, a plouat, ne-am plimbat prin Brasov si imprejurimi, ocolind ploaia. Copiii au fost dezamagiti ca nu putem face traseul chiar daca ei s-au bucurat de joaca in ploaie. Asa ca duminica, pentru ca iesise soarele, am decis sa incercam totusi traseul.

Traseul Busteni-Cascada Urlatoarea este unul usor, potrivit pentru copii. Teoretic dureaza cam 40 de minute- o ora, insa noua ne-a luat cam o ora jumate – doua. Insa copiii au mers toti pe jos pana la cascada, inclusiv M, de 2 ani jumate.

spre cascada

Am invatat cum sa ne orientam pe traseu, am urmarit punctul rosu, reperul nostru pentru Cascada Urlatoarea, am citit informatiile afisate despre copaci si animalele pe care le putem intalni pe drum, am identificat cateva specii de copaci, am mirosit florile, am vorbit despre importanta apei in viata noastra si despre deshidratare, am testat ecoul si am explicat cum se formeaza, ne-am orientat dupa muschii de pe copaci si am cules pietre din rau. Am testat inclusiv apa izvoarelor de pe traseu. Am urmarit cum circula seva prin trunchiul unui copac (am gasit un copac proaspat taiat care inca `traia`), am pozat si am urmarit fluturii, am observat copacii, florile si ciupercile gasite pe traseu. Nici nu ne-am dat seama cand a trecut timpul si ne-am trezit fata in fata cu apa `urlatoare`. Sau `urlacioasa` dupa cum o numea M.

cascada

Copiii au fost atat de incantati de experienta incat tot drumul au planificat urmatorul traseu. Mai putin M care a adormit imediat ce a fost asezat in SSC.

Asadar, pentru copiii mai mici, neobisnuiti cu trasee montane, drumul Busteni-Cascada Urlatoarea este un succes. Se merge prin padure, sunt multe lucruri care pot fi urmarite si invatate de cei mici, nu au timp sa se plictiseasca. Nu uitati sa aveti in bagaj o bluza mai grosuta, gustari si apa.


Leave a comment

Experiente pentru copii in Constanta

A venit vara iar si, odata cu ea, si caldura, valurile de turisti si sentimentul de vacanta. Intr-un oras precum Constanta e dificil sa gasesti activitati faine cand nu ai chef de plaja, sau e greu sa alegi cand se suprapun mai multe.

Zilele acestea m-am tot gandit ce experiente minunate sa le mai ofer copiilor, astfel incat sa nu simt ca ma plafonez si nici ei sa nu se plictiseasca.

Am tot vorbit de fermele de animale, Ograda veseliei si Calin file din povestile Malinei, am tot mers la plaja si in Piata Ovidiu la plimbare, Microrezervatia este destul de aglomerata pe timp de vara, parcul e aproape inexistent in oras…

Saptamana aceasta ne-am luat inima-n dinti si am programat o excursie cu autobuzul etajat (City Tour) in Constanta. L-am luat de la Gara si am facut un circuit. Baietii s-au simtit minunat. Au fost impresionati de inaltimea la care stateam si de marimea autobuzului, se minunau cum de incape pe unele strazi, au vazut portul Constanta, cu dane si silozuri, cu tiruri si trenuri. Au revazut centrul vechi, bulevardul Mamaia si statiunea Mamaia. Autobuzul merge pana in zona `La Butoaie` in Mamaia. O calatorie costa 3 lei sau 5 lei pentru toata ziua si poti urca si cobori oricand. Experienta a fost una reusita, asa ca o recomand.

O alta calatorie pe care o avem in plan este cea cu trenul. Ne-am propus ca intr-o dupa-amiaza sa luam trenul din Gara Constanta, sa ne oprim intr-una dintre statiunile de pe traseu (spre Mangalia), sa ne plimbam putin in statiune si apoi sa luam trenul inapoi acasa. De cand avem masina folosim mai rar alternative de transport in comun si copiii sunt fascinati cand au ocazia de a calatori si altfel. Mai mult, este o ocazie potrivita de a-i invata pe cei mici care sunt pasii unei calatorii cu trenul, de unde luam biletele, cum ne comportam in tren. O sa scriu impresii dupa ce o realizam.

Voi ce alte activitati mai faceti cu cei mici cand nu aveti chef de plaja?


Leave a comment

Hotel St. Stefan, Nessebar – review

Am fost de cateva ori prin Nessebar, Bulgaria, in plimbarile noastre scurte. M-a fascinat aceasta bucatica de oras, partea veche, prin atmosfera pe care am gasit-o acolo de fiecare data. Strazi cu piatra cubica, putin circulate, case mici ce strajuiesc stradutele inguste, marea ce se simte la fiecare pas, toate imi dau o stare de relaxare pe care cu greu o intalnesc.

In mini-vacanta de 1 mai am hotarat sa mai vizitam o data Nessebar si bine am facut. Ne-am plimbat pe strazile inguste, am profitat de ziua superba si de vremea buna, ne-am relaxat la o terasa. Si pentru a duce relaxarea la maxim, am decis sa ramanem peste noapte in Nessebar.

Am intrebat de hotelurile deschise in aceasta perioada si am dat peste Family Hotel St. Stefan. Am luat o camera cu pat matrimonial si fotoliu extensibil sa fim siguri ca incapem toti. Nu numai ca am incaput, a mai ramas si loc. Si ne-am odihnit foarte bine!

Hotelul este situat aproape de mare. Din camera vedeam si auzeam marea. Camerele sunt destul de spatioase si curate. Personalul a fost destul de saritor, au rezolvat rapid problema pe care am avut-o cu cartela. Patul matrimonial este foarte mare, doi adulti si un copil am incaput fara probleme, cu spatiu intre noi.

DSC_3023

Pentru a nu cara bicicletele copiilor in camera sau la masina, le-am lasat in hol, sub paza receptionerului. Le-am putut lua si lasa ori de cate ori am avut nevoie.

Am avut si mic dejun, baietii sunt prea matinali pentru a cauta restaurante deschise cu noaptea-n cap. Desi nu a fost foarte variat, am avut ce alege si produsele au fost proaspete. Ne si asteptam sa nu gasim mare lucru de mancare, sezonul nu a inceput inca.

Nu au un loc de joaca, insa nici nu am simtit nevoia. La un minut de hotel se afla un loc de joaca exterior, public, curat si deschis non-stop. Baietii au fost incantati de el si de plimbatul pe bicicleta.

In jurul peninsulei, unde este situat orasul vechi, se afla bucati mici de plaja. Sunt inguste, cu pietre, insa intime. De data asta nu am profitat de plaja, insa cu siguranta vom reveni in zona.

Am vizitat pentru a nu stiu cata oara monumentele, ne-am bucurat de fiecare revedere cu marea si am colindat prin magazinele de suveniruri. Am profitat de vremea frumoasa. Ne-am relaxat la terasa. Asta a fost esenta unei excusii minunate in week-end-ul trecut!

Voi cum ati petrecut?

 


Leave a comment

Pe unde schiem anul acesta?

In minivacanta de 1 decembrie am fost la Hargita Bai, o statiune de schi din centrul tarii, pe care am vizitat-o de multe ori inainte de a avea copii. Si de mai putine ori dupa ce am nascut.

Statiunea Hargita Bai este aproape de Miercurea-Ciuc si ne atrage prin izolarea ei, prin viata linistita si calma care se traieste in aceasta zona. In Hargita Bai sunt vreo 5 partii de schi, unele dotate si cu tunuri de zapada. Preturile sunt mai mici decat pe Valea Prahovei, inclusiv pentru inchirierea echipamentelor. Si nici nu e la fel de aglomerata. Ca timp de ajuns pana acolo, am plecat dimineata la 9.30-10.00 din Hargita Bai, am stat vreo 2 ore in Focsani sa mancam si sa ne plimbam putin, iar seara la 19.00 eram in Constanta. Cu cateva opriri scurte de dezmortit picioarele, alimentat cu benzina si altele necesare.

Pentru ca era tarziu sa rezervam ceva in Sibiu atunci cand am decis sa plecam in mini-vacanta si aici era zapada (ne-am uitat pe camerele amplasate pe partie), am profitat de oferta de la Balu Resort, gandind ca ne vom bucura de zapada.

Vremea nu a tinut in totalitate cu noi, insa s-a redresat pe parcurs. Cand am ajuns in Hargita Bai era zapada, iar picii s-au bucurat din plin de ea, facand oameni de zapada si bulgari mari, mari.

A doua zi a plouat, zapada a inceput sa se topeasca. Am plecat la Odorheiu Secuiesc si ne-am plimbat prin oras. Un oras frumos, curat, insa cu putine optiuni de vizitat. Am luat pranzul la restaurantul Petho si recomand cu drag acest restaurant. Mancarea a fost gustoasa, a venit repede si sunt prietenosi cu cei mici. Nu am uitat nici de cofetaria Alexandra de unde am luat la pachet cateva prajituri.

Peste noapte a nins bine, asa ca urmatoarea zi am profitat de zapada proaspat asternuta. Ne-am plimbat cu snow-mobilul, am vizitat mofetele, ne-am plimbat cu sania si ne-am tavalit prin zapada. Ma rog, mai mult cei mici…

Am ales Balu Resort pentru oferta lor, pentru ca stiam ca e la capatul partiei si pentru ca parea ok de fiecare data cand mergeam in zona la schi. S-au dovedit a fi ok, nu cum ma asteptam, insa per total raportul pret-calitate a fost corect. Camera in care am stat era micuta si patul suplimentar a facut-o si mai mica. Insa cei mici s-au simtit bine, si-au gasit loc de joaca chiar si sub paturi sau in dulap. Baia mi s-a parut foarte mica, cu greu am reusit sa le fac dus baietilor dupa ce am intrat cu ei sub dus, nefiind posibil sa ii spal altfel, fara sa ma ud. Dusul era fix, sus (prea sus) si stropea in toata baia. A fost cald, prea cald, insa am avut posibilitatea de a inchide caloriferele si astfel ne-am creat temperatura optima… Atat cat a fost posibil.

De departe, atractia pensiunii a fost ciubarul, unde am facut baie fierbinte afara, in zapada, privind partia. Copiii au fost incantati de experienta, iar noi, adultii, am fost in extaz. Nu ratati baia la ciubar daca va aflati in zona!

Pentru ca am avut demi-pensiune, ma simt nevoita sa spun cate ceva si despre mese. Micul dejun, servit de la 8 la 10, era asa si asa… Am avut bufet suedez, unde erau prezente ouale omleta, crenvurstii, ceva branzeturi si ceva preparate. Laptele, cafeaua si ceaiul au fost nelipsite. Cereale, branza topita si, in general, mancaruri pe care noi nu prea le consumam de regula, ceea ce a facut alegerea destul de greoaie… mai ales pentru cei mici. Cina, in schimb, a fost mult mai ok pentru ca puteam alege ce dorim sa mancam si aveam si o varianta mai sanatoasa, gen peste sau pui. Mancarea a fost gustoasa si destula. M-a uimit desertul (inghetata) oferit copiilor intre aperitiv si felul principal. Cei mici abia gustasera din aperitiv si a fost destul de dificil sa ii conving samanance inghetata dupa ce vine si felul principal. Am inteles ca a fost o surpriza a bucatarului, insa as fi preferat sa fiu intrebata inainte.

Oricum, cu bune si rele, zilele au trecut mult prea repede si ne-am intors acasa mai fericiti si mai relaxati. Picii au fost incantati de zapada, de imbulgareala, de plimbarea pe munte cu snow-mobilul si, mai ales, de baia in ciubar.

Voi pe unde schiati iarna aceasta?

 


Leave a comment

Ce mai facem in week-end?

Azi e despre Gradina Zoologica din Bucuresti. Week-end-ul trecut am vizitat-o si ne-am simtit foarte bine. Am plecat de dimineata de acasa, astfel ca pe la 11.30 eram deja la Zoo Baneasa. A fost prima data cand mergem la Bucuresti la zoo. Nu ne-a parut rau…

Biletul de intrare este de 13 lei pentru adulti si jumatate de pret pentru copiii mai mari de 2 ani. Sunt multe animale in zoo, e loc de plimbare timp de cateva ore…

Despre animale ce pot spune? E drept ca dupa ce am vazut gradini zoologice din mari orase ale lumii, in special din Germania, cea din Bucuresti pare mica si neingrijita. Animalele par inghesuite, insa mi-a placut ca le puteam observa chiar daca nu stateau afara, fiind mai racoare.

Baietii au fost incantati de carucioarele de la intrare, asa ca am luat unul si s-au tras cu randul in el. Prin parc sunt amenajate si cateva locuri de joaca, insa nu erau functionale…inca. Sunt si alte atractii, gen panouri cu animale unde poti face poze sau cismele cu apa de baut unde se adapa si niste zebre de plastic…

In ansamblu, am fost incantati sa profitam de ziua frumoasa si sa ne plimbam printre animale, sa le cunoastem si sa le recunoastem, sa alergam si sa ne plimbam cu caruciorul…

Voi ce ati facut in week-end?

 


Leave a comment

Ce facem in Constanta cand nu e vreme de plaja?

Apare tot mai des intrebarea: ce putem face cu cei mici la mare atunci cand nu e vreme de plaja? In functie de disponibilitatea de deplasare, sunt cateva optiuni care va ajuta sa nu va plictisiti la mare daca vremea nu tine cu voi…

O vizita la microrezervatie, delfinariu, planetariu este benefica, cu activitati out-door si in-door, care va fi pe placul tuturor, mici sau mari deopotriva. Am mai scris despre asta aici. Acum au scazut preturile, au casa noua pentru delfini si e de stat multa vreme.

Ograda veseliei sat Arsa este un alt loc unde cei mici se pot distra si se pot juca cu animalele si cei mari se pot relaxa. Ferma este mica, insa sunt prezente toate animalele care cresc pe langa casa bunicilor, copiii au si un loc de joaca creat pentru ei si multa natura. Cei mari pot savura o cafea, linistiti.

Ferma Calin file din povestile Mirunei este tot o ferma de animale, la inceput de drum. Se afla la intrarea in Targusor dinspre Mihail Kogalniceanu. Am mai scris despre vizita noastra aici. Natura, spatiu, joaca libera.

Parc aventura Neptun Paradisland este un parc de vis pentru iubitorii de aventura. Noi am fost cand T era prea mic pentru a folosi traseele existente si planuim o aventura la tiroliana in curand. Este minunat pentru copiii mai mari si pentru adulti. Voi reveni cu impresii dupa urmatoarea vizita.

Herghelia Mangalia este un loc frumos pentru iubitorii de cai. Tot pentru a mangaia caii, pentru a invata sa calaresti si sa interactionezi cu aceste animale, poti vizita microrezervatia.

Faleza Cazinoului din Constanta este o zona de promenada pe malul marii care te relaxeaza, te intoarce in timp, si te intristeaza totodata. Starea Cazinoului este jalnica, nu mai e necesar sa o spun si eu. Insa faleza este frumoasa, peisajul de vis si locul destul de mare pentru plimbarea picioruselor pline de energie. Poti merge si in portul de yahturi, copiii se vor bucura cu siguranta sa vada atatea barci/yahturi/vapoare adunate intr-un singur loc. Tot langa Cazino este Acvarium. Nu e mare, insa are cateva specii de pesti frumoase.

Piata Ovidiu, Muzeul de arta populara, Muzeul de istorie si Muzeul de marina militara sunt toate situate in centrul vechi al orasului. Zona este foarte frumoasa, reamenajata in ultimii ani si cu multe terase/restaurante. Tot in centru se gaseste Marea Moschee ce poate fi vizitata. Privelistea din turn e de neratat!

Expozitia de corpuri umane din City Mall este prezenta in Constanta pana pe 14 octombrie. Merita vazuta, cu siguranta. Mi s-a parut cea mai buna lectie de anatomie data copilului. T a fost deja de doua ori si planuim si o a treia vizita pana pleaca.

Cam asta e de facut la final de sezon in Constanta si imprejurimi. Recomand din inima plimbarile lungi pe nisip, respirand aerul sarat al marii. Indiferent de vreme.

Voi pe unde ati mai fost?