mamicieblog

blog de parenting, iubire si casa…


Leave a comment

Despre Black Friday…

Azi a inceput un Black Friday romanesc… Pentru ca cel autentic este saptamana viitoare… Si in dulcele stil romanesc, vad cum incearca unele firme sa ma pacaleasca sa cumpar, chiar daca nu am nevoie.

Nu am cumparat (cred ca niciodata, de cand este in Romania) produse cu pret redus de Black Friday. Poate si pentru ca imi era greu sa stau toata noaptea sa urmaresc cand se da drumul la site, poate pentru ca produsele ce ma intereseaza pe mine nu sunt la reducere, sau pentru ca atunci cand voiam sa cumpar, stocul era epuizat.

Pentru ca am cateva lucruri de cumparat in viitorul apropiat, mi-am zis sa arunc un ochi si pe site-urile cu reduceri de Black Friday. Cel putin la ceea ce ma intereseaza pe mine, vad preturi mai mari sau cel mult egale cu preturile de prin magazine. Deci, o mare teapa din punctul meu de vedere. Nu sunt dispusa, ce-i drept, nici sa compromit din calitatea produsului ce mi-l doresc doar pentru a lua ceva la reducere.

O oferta faina cu aceasta ocazie am gasit la carti (evident!) de parenting, pe site-ul totuldespremame. Din pacate, aveam deja cartile dorite, asa ca nu am plasat nici o comanda.

Eu sunt o optimista, asa ca voi mai rasfoi putin site-urile cu reduceri, poate gasesc ceva care sa merite atentia.

Voi ce v-ati cumparat de Black Friday?

Advertisements


Leave a comment

Ce mai facem in week-end?

Azi e despre Gradina Zoologica din Bucuresti. Week-end-ul trecut am vizitat-o si ne-am simtit foarte bine. Am plecat de dimineata de acasa, astfel ca pe la 11.30 eram deja la Zoo Baneasa. A fost prima data cand mergem la Bucuresti la zoo. Nu ne-a parut rau…

Biletul de intrare este de 13 lei pentru adulti si jumatate de pret pentru copiii mai mari de 2 ani. Sunt multe animale in zoo, e loc de plimbare timp de cateva ore…

Despre animale ce pot spune? E drept ca dupa ce am vazut gradini zoologice din mari orase ale lumii, in special din Germania, cea din Bucuresti pare mica si neingrijita. Animalele par inghesuite, insa mi-a placut ca le puteam observa chiar daca nu stateau afara, fiind mai racoare.

Baietii au fost incantati de carucioarele de la intrare, asa ca am luat unul si s-au tras cu randul in el. Prin parc sunt amenajate si cateva locuri de joaca, insa nu erau functionale…inca. Sunt si alte atractii, gen panouri cu animale unde poti face poze sau cismele cu apa de baut unde se adapa si niste zebre de plastic…

In ansamblu, am fost incantati sa profitam de ziua frumoasa si sa ne plimbam printre animale, sa le cunoastem si sa le recunoastem, sa alergam si sa ne plimbam cu caruciorul…

Voi ce ati facut in week-end?

 


Leave a comment

Pregatiti pentru 5 ani

A fost ziua de nastere a lui T si, ca in fiecare an, am sarbatorit cat mai frumos posibil. Bineinteles ca si anul acesta am marcat ziua lui T acasa, la gradinita si la un loc de joaca… Ce sa facem daca avem multi prieteni?!

Ca in fiecare an, dimineata l-a gasit pe T inconjurat de baloane si de cadoul de ziua lui. Plus o briosa, cu o lumanare in care sa sufle.

Apoi, la gradinita, a avut parte de un ritual deosebit, specific aniversarilor Montessori. A servit colegii si cadrele didactice cu briose si limonada, s-a jucat, a participat cu emotie la ceremonie si… a adormit pe drumul spre casa…

Anul acesta am ales locul de joaca Lumea copiilor si pentru petrecerea lui T, dupa ce anul trecut am facut petrecere la Wonderland si am fost dezamagiti. Ca de fiecare data, am fost tratati frumos, cei de la locul de joaca sunt corecti, deschisi la ideile mele si m-au ajutat sa fac o zi memorabila. Au inteles nevoia mea de a nu lasa dulciuri la indemana copiilor, de a alege sucuri cat mai naturale, de a aduce cateva lucruri de acasa. Nici nu ne-am dat seama cand a trecut timpul si s-a terminat petrecerea.

Pentru a marca frumos evenimentul, T a ales o tema frumoasa: masinute. Asa ca am cautat sa ii aduc tema la locul de joaca in mai multe moduri.

Am facut o masinuta din carton, pe care am folosit-o pentru a face poze. Am avut abtibilduri cu masini, steaguri cu masini si niste ochelari din carton, evident, tot cu masini.

DSC_0494

Dintr-un ornament cu Happy Birthday luat din Jumbo am facut un ornament pentru masa copiilor, cu masini.

DSC_0495

Am avut si o pinata, de la locul de joaca, cu aceeasi tema, Cars. Nu am apucat sa ii fac poze, copiii au ”devorat-o”. Probabil se asteptau sa gaseasca dulciuri… insa au fost bucurosi si de micile jucarii gasite in ea.

Pentru micile cadouri din partea sarbatoritului, am ales sa fac un mic caiet in tema aleasa. Am cautat imagini si activitati pe net, le-am pus intr-un document si le-am imprimat. Am atasat cateva culori si a iesit un caiet anti-plictiseala numai bun de luat in calatorie.

DSC_0479

Tortul, vedeta serii, a venit cu tema aleasa de sarbatorit, de la Cristina Palade. Ca de fiecare data a fost si aratos si gustos. De data aceasta am avut un tort rafaello, nuca de cocos fiind printre preferatele lui T in ultima vreme.

DSC_0544

Asadar, iata ca am sarbatorit frumos si cea de-a 5a petrecere a lui T. El s-a declarat foarte incantat, a fost hiper-excitat de tot ceea ce s-a petrecut in ziua aniversarii iar noi, parintii, ne-am bucurat de fericirea lui.


Leave a comment

Librarii in Constanta

Povesteam aici despre cat de putine librarii sunt in orasul nostru. Zilele trecute am mai descoperit o librarie, nou deschisa, chiar in centrul orasului. Mai precis, pe Bulevardul Ferdinand, langa parcul din centru.

Libraria se numeste Dorian Grey (personaj controversat al romanului lui Oscar Wilde) si mi-am facut timp sa o vizitez. Am gasit un spatiu generos, plin de carti (cum altfel?), amenajat frumos. Se poate bea o cafea sau un ceai in incinta librariei, se pot rasfoi carti. Copiii au si ei un colt dedicat, cu suficient spatiu pentru a rasfoi si a decide ce carti doresc sa cumpere.

Am fost intampinata cu zambete, am fost ajutata sa gasesc ceea ce ma interesa, angajatii mi s-au parut foarte prietenosi si amabili. Mi-a placut foarte mult asezarea cartilor, erau usor de vizionat, nu m-am pierdut printre titluri. M-a interesat, ca de obicei, in special sectia pentru copii unde am si gasit cateva titluri pe care nu le-am gasit in alta parte in oras… momentan.

Asadar, presimt ca vom ajunge des pe la aceasta librarie si va sfatuiesc si pe voi sa o faceti, mai ales ca vine frigul…


1 Comment

Ceremonia aniversarii… Montessori style

Doar ce m-am intors de la celebrarea celor 5 ani de cand sunt mamica si de cand am cel mai fain baiat mare! T a sarbatorit si la gradinita implinirea celor 5 ani de cand ne bucura inimile si ne pune mintea pe jar… Pe cat de simpla, pe atat de frumoasa a fost ceremonia, in care copiii constientizeaza atat de frumos ce s-a intamplat cu ei de la nastere pana in momentul prezent.

Nu stiu daca ati avut sau nu ocazia de a participa la un astfel de ritual, insa, daca se va ivi ocazia, sa nu ratati momentul! Copiii aud cum au crescut ei de cand s-au nascut, pana in momentul prezent, vad cum a trecut timpul, fie in poze, fie in ritualul de plimbare a globului pamantesc in jurul ”soarelui” si aud povestea vietii lor spusa de educator si de parinti. E minunat!

DSC_0405

T este sensibil la astfel de povesti, iar ceremonia de azi l-a facut foarte fericit. Si-a consumat toata energia in acest ritual, a adormit imediat cum l-am pus in masina. Nu a mai avut rabdare pana acasa.

Mi-a placut tare mult ceremonia aniversarii. Desi stiam la ce sa ma astept, stiam cum vor decurge lucrurile (vazusem niste filmulete pe net), totusi emotia traita de mine, ca parinte, dar si de copilul meu, nu poate fi transpusa in cuvinte.

Multumesc celor ce au facut acest lucru posibil!

 


Leave a comment

Dragaleala de cu seara…

Uneori, luata cu treaba prin casa, cand si baietii se joaca singuri si frumos, nu ii mai dragalesc asa cum se cuvine… Facem ritualul de seara (spalat, masa, pijama) si ne bagam la somn.

Cel mare se alinta cand ii citim povestea de seara. Cel mic e la san. Si nu reuseste sa adoarma… Tot suge, apoi se da jos din pat si cauta joaca… Iar vine la san… Si tot asa…

Ma tot intrebam de ce se poarta astfel, ce ii lipseste seara de se tot foieste…. Apoi, am observat. Vrea dragalit, gadilat, intors, pupat… pe scurt, bagat in seama. Aseara, pentru ca cel mare a adormit devreme, am avut mai mult timp cu mezinul. Asa ca l-am luat la gadilat, pupat, dragalit. Apoi, el a inventat un joc. Imi spunea „Opeste-te, mami!” foarte serios. Si eu ma opream. Apoi incepea sa zambeasca. Il intrebam: „Mai vrei gadilat?” ”Da!”, venea repede raspunsul. Si tot asa, cu „Opeste-te, mami!” si ”Mai vrei gadilat?” ne-am jucat vreo jumatate de ora.

Inutil sa mai spun cat de repede a adormit apoi.

Sfatul meu: Nu uitati sa dragaliti copiii inainte de somn! Dorm mai repede si mai bine!


Leave a comment

De ce merg la psiholog?

Incepand cu momentul in care am devenit mama pentru prima data, schimbarea mea a inceput. Pe masura ce timpul trecea, imi dadeam seama ca ma transform, ca vreau sa fiu altfel, ca sunt multe lucruri pe care doresc sa le schimb.

Fac parte din acea categorie de oameni care crede ca mersul la psiholog este egal cu nebunie, `boli la cap` si altele asemenea. Trebuie sa specific acest lucru, pentru ca nu a fost usor sa trec peste aceste pre-conceptii.

Prima data am avut nevoie de psiholog atunci cand T nu se mai oprea din muscat la gradinita. De fapt, atunci a fost prima data cand am mers, nevoie as fi avut mult mai devreme… Si atunci am realizat cat de benefica este aceasta vizita… In 3 sau 4 sedinte viata noastra s-a schimbat radical, copilul a inceput sa vorbeasca, noi am inceput sa vedem altfel lucrurile… Am avut noroc, am intalnit persoana potrivita, care a vazut lucrurile prin ochii nostri si ne-a ajutat sa vedem problema in ansamblu. Problema s-a rezolvat aproape de la sine apoi, pentru ca am inteles ce se intampla in jurul nostru si am luat deciziile potrivite atunci cand a fost necesar.

Apoi am inceput sa ma gandesc mai mult la mine. Pe masura ce timpul trecea, copiii cresteau, imi descopeream frici despre care habar nu aveam ca mai exista, descopeream comportamente care nu pareau sa fie ale mele, descopeream ganduri pe care nu stiam cum sa le ordonez… Intr-un moment de conflict interior am luat decizia de a vizita si eu psihologul, pentru problemele mele, de aceasta data. Si e bine!

Ce s-a intamplat? Fara ca eu sa fac vreun efort, totul in jurul meu s-a schimbat. In bine! Am devenit mai constienta de ce am, ce (cine) sunt si ce pot, am vazut ca schimbarea incepe cu mine, am experimentat acest lucru. Atat timp cat eu sunt bine cu mine, sunt impacata cu deciziile mele, totul in jurul meu se transforma. Atat timp cat eu ii accept pe cei din jur asa cum sunt ei, ma accept si pe mine, cu bune si mai putin bune… Totul in viata mea s-a concentrat in jurul gandurilor mele, pentru ca la psiholog am invatat ca daca ma concentrez suficient pe un anumit gand, tot universul va lucra ca ceea ce imi doresc eu sa se intample. Tot Veronica m-a invatat despre mindfulness, despre meditatie si despre acceptare.

Acum am facut o pauza de la terapie. Nu neaparat pentru ca eram pregatita, poate datorita conceptiei despre care mentionam la inceput, sau poate doar pentru ca imi place prea mult sa incerc sa imi rezolv singura problemele. Acum am la indemana cateva instrumente pe care le folosesc cu drag ori de cate ori e necesar. Sau cand am timp. Sau cand vreau sa meditez. Just like that!

Ma bucur ca am descoperit psihoterapia. Ma bucur enorm ca am intalnit psihologul potrivit pentru mine! De cand am mers prima data la psiholog, intreaga viata mi s-a schimbat, relatiile cu cei din jur s-au schimbat, eu m-am schimbat. Evident ca nu sunt 100% `vindecata`, ca sunt multe aspecte in viata mea cu care vreau sau trebuie sa lucrez. Insa toate la randul lor. Schimbarea a inceput si merge in directia potrivita. Si asta e tot ce conteaza!